Firea îşi dispută cu Primarul Sectorului 5 calea ferată Cotroceni – Progresu. Cine va construi drum nou prin sudul Capitalei

Calea ferată abandonată din zona Lujerului (captură Google Maps)

Edilul – şef al Capitalei, Gabriela Firea, anunţă încă de anul trecut preluarea terenului aferent căii ferate dezafectate din Bucureşti pentru construirea de drumuri noi.

Pe de altă parte, şi Daniel Florea, primarul Sectorului 5, a iniţiat un demers similar pentru preluarea în administrare a terenului aferent liniei CF București Progresu – București Cotroceni.

După ce pe 12 iulie CFR Infrastructură i-a aprobat cererea în Adunarea Generală a Acţionarilor, Primăria Sectorului 5 s-a adresat Ministerului Transporturilor pentru promovarea printr-o Hotărâre de Guvern a transferului terenului de la MT în domeniul public al Municipiului București și administrarea Consiliului Local al Sectorului 5.

Joi, 23 august , Ministerul Transporturilor a şi publicat pe site-ul său acest proiect de act normativ, la cererea Primăriei Sectorului 5.

În paralel, Primăria Capitalei a propus consilierilor generali în şedinţa din 23 august aprobarea unei hotărâri prin care muncipalitatea să preia terenul respectiv şi să construiască artere noi de circulaţie.

Proiectul cu două moaşe

Ambele primării solicită terenul respectiv pentru a construi un drum nou în locul căii ferate. Doar una ar avea însă legal şi financiar posibilitatea.

Surse din cadrul Primăriei Capitalei spun că terenul poate fi preluat în proprietate doar de către Primăria Capitalei. Ulterior, doar dacă se propune şi aprobă în Consiliul General, terenul poate să fie trecut în administrarea Primăriei Sectorului 5, care nu are oricum bani să facă drum nou, spun sursele noastre.

„Primarul Sectorului 5 şi AGA de la CFR Infrastructură nu cunosc legile. Demersul lor este lipsit de finalitate. Când vor promova un HG, vor vedea că nu este legal. Primăria Sectorului 5 nu poate să spună mi-l dai mie în numele Primăriei Generale”, au spus pentru Economica.net surse din cadrul Primăriei Capitalei.

Potrivit lor, în Bucureşti, singurul deţinător de patrimoniu, singura persoană juridică stăpână peste tot patrimoniul public este Municipiul Bucureşti iar Primăria Sectorului 5 este o unitate administrativ teritorială artificial creată, care nu are patrimoniu.

„Odată venit terenul în patrimoniul Municipiului Bucureşti, Primăria Municipiului Bucureşti poate prin hotărâre de consiliu să dea în administrare unei primării de sector anumite sectoare de drumuri”, explică sursele noastre.

Pe de altă parte, acestea susţin că Primăria Sectorului 5 nu poate să facă artere noi de circulaţie, pentru că nu are nici putere, nici bani.

Contactat pentru reacţii, edilul sectorului 5 Daniel Florea nu a răspuns la telefon. El anunţa încă din luna mai că a cerut CFR SA să-i transfere 7,5 kilometri de șină dezafectată, pentru a construi o șosea cu patru benzi de la Răzoare la Progresu.

Primăria Sector 5: noul drum va aduce investitori şi va scoate din sărăcie ghetourile din Rahova şi Ferentari

În solicitarea sa pentru preluarea în administrare a terenului, Primăria Sectorului 5 susţine că este unicul Sector la nivelul căruia nu este închis inelul median de trafic. Mai mult, studiile demarate de către Primăria Sectorului 5 arată faptul că întreruperea rețelei stradale urbane, mai ales în ceea ce privește cartierele Ferentari și Rahova, favorizează apariția zonelor marginalizate din punct de vedere social, favorizează izolarea comunităților, încurajează infracționalitatea și dezvoltarea unor comunități sărace, de tip „ghetou”.

Totodată, lipsa unei rețele stradale urbane eficiente blochează o serie de investiții majore în cartierele Rahova și Ferentari, potrivit primăriei de sector.

Ce vrea să facă Primăria Sectorului 5

– conturarea unei noi artere majore care să preia o parte a fluxului capitalei dinspre centru spre zona de sud (Giurgiu, Măgurele), venind ca alternativă la Șoseaua Giurgiului și la Prelungirea Ferentari;
– racordarea unor zone ale cartierului Ferentari (Iacob Andrei | Zăbrăuți) la o arteră carosabilă principală, ceea ce deschide oportunități de dezvoltare (economică și socială);
– îmbunătățirea relației pe direcția N-S, în special cu centrul Bucureștiului, exploatând caracterul radial al capitalei (în continuarea intervențiilor la nivel zonal unde propunerile pentru Iacob Andrei și Livezilor se concentrează pe exploatarea caracterului concentric);
– creșterea mobilității cu un grad mai mare de afectare a populației prin propunerea unei artere de gabarit important;
– redesenarea identității teritoriului datorita implicațiilor care afectează mediul construit.

Totodată, în strategia locală de dezvoltare durabilă și în proiectul de regenerare urbană a cartierului Ferentari, în zona dintre pasajul Calor și pasajul Rahova se prevede promovarea măsurilor de îmbunătățire a spațiilor verzi existente, crearea de noi spatii verzi, precum și utilizarea de soluții pentru protecția mediului, luându-se în acest sens o serie de măsuri, precum:
• Amenajarea spațiilor publice neamenajate;
• Dotarea cu mobilier urban a spațiilor publice neamenajate;
• Refacerea spațiilor verzi degradate și plantarea de copaci;
• Instalarea unui sistem de iluminat eficient energetic (control centralizat, soluții de iluminat cu un consum scăzut de energie sau instalarea de panouri fotovoltaice);
• Îmbunătățirea condițiilor de viață prin managementul adecvat al deșeurilor;
• Instalarea tonomatelor pentru reciclare PET uri și alte deșeuri de ambalaje sau baterii/acumulatori.

Pentru valorificarea spațiilor verzi, Sectorul 5 al Municipiului București dorește implementarea unor soluții de conectare a acestora pe cât posibil prin rute pietonale și velo. Acestea vor fi inițial de informare cu privire la situația existentă și potențialul de valorificare de către cetățeni a spațiilor verzi recreative. Ulterior conștientizării populației, se vor putea construi trasee dedicate ce conectează importantele parcuri din sector cu și prin arterele principale de circulație pietonală și velo.

Ce vrea să facă Primăria Capitalei

Pe de altă parte, linia Cotroceni – Progresu este inclusă şi în viziunea mai amplă a Primăriei Capitalei, privind realizarea a două drumuri noi.

Astfel, această linie va fi inclusă în viitorul coridor de pe axa nord – sud, iar cea de la Cotroceni până la Preciziei va fi pe axa centru – vest, ca alternativă la bulevardele aglomerate Timişoara şi Iuliu Maniu.

Mai exact, va fi realizat un nou coridor pe axa centru – vest: bulevardul Vasile Milea – strada Cascadelor – Preciziei, şi unul pe axa nord – centru – sud, continuare a diametralei N-S, Piaţa Victoriei – Buzeşti – Berzei – Vasile Pârvan – Uranus – Gara Progresu şi racord la viitoarea autostradă Bucureşti – Giurgiu.

De asemenea, Primăria promite prezervarea traseului realizării tronsonului de metrou de pe linia 4, Gara de Nord – Gara Progresu.

„În cazul nerespectării destinaţiei imobilului, acesta revine de drept în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Transporturilor”, se mai menţionează în documentul Primăriei.

Transferul terenului urmează să fie efectuat în 60 de zile de la emiterea unei Hotărâri de Guvern în acest sens.

Primarul General al Capitalei Gabriela Firea vorbeşte încă din noiembrie anul trecut despre transferul unor astfel de terenuri cu șine dezafectate la Primaria Capitalei.