‘La nivelul Primăriei Generale am găsit ca şi strategie dorinţa de a se realiza un incinerator de mari dimensiuni, unic pentru Capitală şi zona limitrofă, care ar fi putut să obţină şi fonduri europene. Am discutat, am analizat, ne-am întâlnit cu mai mulţi specialişti în domeniu, inclusiv străini. Am informat-o şi pe doamna viceprim-ministru şi decizia noastră, la nivelul PMB, având în vedere urgentarea procesului de sortare şi colectare, este aceea de a merge pe varianta mai multor astfel de centre, nu doar a unui singur incinerator, care oricum ar fi produs pentru populaţie un anumit disconfort, nu în sensul emanării unor substanţe, care au un miros neplăcut, ci în sensul în care populaţia consideră că nu e atât de bine să ai locuinţa în proximitatea unui astfel de incinerator’, a spus edilul general, luni, în cadrul forumului ‘Gestionarea Deşeurilor Municipale’, găzduit de Palatul Parlamentului.
Firea a menţionat că astfel de incineratoare există şi în alte state membre UE, fără să implice riscuri pentru populaţie, dar că tendinţa este de a se realiza mai multe astfel de centre, acoperind implicit o suprafaţă mai întinsă.
‘Având în vedere şi specificitatea Bucureştiului, cred că ideal ar fi să avem mai multe astfel de staţii, şi de sortare, şi de cogenerare, pentru a acoperi măcar jumătate, dacă nu toate sectoarele Capitalei. Acest fapt este agreat, chiar încurajat, şi de către primarii de sector, care îşi doresc să se implice, să investească prin bugetele locale pe care le au la dispoziţie. Bineînţeles, şi cu sprijinul PMB, dacă va fi nevoie’, a precizat Gabriela Firea.
În ceea ce priveşte emisiile de biogaz, primarul Capitalei a anunţat că, în cazul în care operatorii economici investesc în staţii de cogenerare, Primăria poate cumpăra întreaga cantitate de energie produsă, necesară atât pentru CET-uri, cât şi pentru iluminatul public.
‘Cred că e o afacere onestă, cinstită, în care biogazul care acum se arde şi creează neplăceri populaţiei să devină un produs necesar, economic, care e folosit pentru CET-uri. Susţinem investiţia în aceste centre de cogenerare, care să fie de asemenea însoţită în zona limitrofă şi de staţii de sortate, astfel încât la gropile de gunoi să ajungă o cantitate redusă de deşeuri – fracţia umedă, în special – să existe şi acele perdele de protecţie, populaţia să fie protejată, iar deşeurile să se transforme în produs valoros, în energie’, a spus ea.
Primarul general a precizat că, în ultima perioadă, a avut discuţii pe această temă cu reprezentanţi ai ambasadelor, ai unor asociaţii şi camere de comerţ.
‘Consider că în perioada următoare vom putea să anunţăm şi public tipul de asocieri şi de contracte pe care le-am stabilit, atât noi la PMB, cât şi cele şase primării de sectoare, în vederea realizării acestor staţii de sortare şi centre de cogenerare’, a declarat Firea.
Edilul Capitalei a arătat că stadiul actual al gestionării deşeurilor derivă dintr-o situaţie preluată de la administraţiile anterioare. Totodată, ea a subliniat că pentru rezolvarea acestor probleme este necesară o cooperare zilnică, onestă, între autorităţile centrale şi locale, agenţii economici şi cetăţeni.
‘Avem cele trei gropi de gunoi din preajma Capitalei, toate închise la acest moment, în sensul că nu mai au autorizaţie integrată de mediu: Iridex, Glina şi Vidra. Toate cele trei încearcă să se reautorizeze, să intre într-un cadru legal, pentru că – cel puţin din ceea ce am înţeles – acest lucru şi l-au dorit de la început, dar au fost anumite piedici. Unul dintre operatori este mult mai avansat, (…) mă refer la Iridex. Celelalte două, Glina şi Vidra, au proceduri încă incipiente’, a spus Gabriela Firea.