Firma care executa modernizarea drumului spre Gheţarul de la Scărişoara a intrat în insolvenţă

În consecinţă, contractul va fi cesionat către o altă societate, situaţie acceptată de către CJ Alba cu condiţia ca noua firmă să se oblige să respecte termenele şi toate angajamentele luate de constructorul iniţial, a menţionat Florin Roman.

‘Firma care executa lucrările a intrat în insolvenţă. (…). Ei (reprezentanţii firmei – n.red.) ne-au propus o variantă, în baza legii, să cesioneze contractul către o altă societate. La începutul săptămânii am avut o întâlnire cu reprezentanţii firmei care cesionează ceea ce trebuie terminat acolo. Suntem de acord să facă această cesiune cu o condiţie şi anume să se oblige să respecte toate termenele şi toate angajamentele luate de constructorul iniţial şi să ne prezinte un angajament ferm’, a declarat vicepreşedintele CJ Alba.

Florin Roman a menţionat că CJ dispune de fondurile necesare pentru finalizarea modernizării drumului, respectiv 1,5 milioane de lei. Acesta a afirmat că mai sunt doar nişte subtraversări de făcut, iar recepţia finală e programată pentru sfârşitul anului.

Modernizarea drumului judeţean 750, care face legătura între DN75 şi Gheţarul de la Scărişoara, vizitat anual de mii de turişti români şi străini, a început în urmă cu şapte ani.

Anul trecut, autorităţile judeţene susţineau că modernizarea acestui drum, în lungime de 18 kilometri, va fi finalizată până în vara anului 2014.

Accesul spre Gheţarul de la Scărişoara, aflat în Parcul Natural Apuseni, este posibil pe trei variante, din care două drumuri comunale şi forestiere, ambele prin cătunul Mununa, unul fiind reabilitat prin fonduri europene. Varianta cea mai căutată de turişti este pe DJ 750, a cărei consolidare a început în 2007.

Gheţarul este vizitat anual, cu deosebire din mai până în septembrie, de peste zece mii de turişti.

Primele menţionări despre Gheţarul Scărişoara ca obiectiv turistic au fost făcute în 1847 şi 1857, unde se menţionează echiparea cu scări de lemn a avenului de intrare în gheţar. Acest lucru dovedeşte că gheţarul era cunoscut şi explorat de moţi, care utilizau gheaţa şi apa din această zonă secetoasă cu mult timp înaintea primilor vizitatori.

Primele observaţii ştiinţifice în legătură cu această peşteră au fost publicate în 1861 de geologul Karl Peters. Prima hartă a peşterii a fost publicată de geograful Adolf Schmidl, în 1863. Primul studiu monografic a fost publicat în 1927 de Emil Racoviţă, cercetătorul român care a întemeiat, în 1907, biospeologia ca ştiinţă.

Peştera are trei intrări şi se află la o altitudine de 1.165 de metri faţă de nivelul mării. Are o lungime de peste 700 de metri şi o diferenţă de nivel de 105 metri.

Traseul turistic este format dintr-un aven (puţ vertical) adânc de peste 50 de metri şi un diametru de 50 de metri, echipat cu scări metalice. La baza acestei coborâri se află ”Sala Mare”, al cărei planşeu este ocupat de un bloc de gheaţă cu un volum de peste 100.000 de metri cubi, ce are o grosime maximă de 36 de metri, şi ale cărui straturi de la bază au între 2.000 şi 3.500 de ani vechime.

Parcursul turistic de pe blocul de gheaţă se face pe podeţe de lemn. Din capătul nord-vestic al ‘Sălii Mari’, de pe un balcon al Sălii ”Biserica”, se pot admira cele peste o sută de formaţiuni stalagmitice perene de gheaţă.

Din ”Sala Mare”, între blocul de gheaţă şi peretele de calcar, se formează deschideri verticale numite rimae, precum şi cele două rezervaţii ştiinţifice, ”Rezervaţia Mare” şi ”Rezervaţia Mică”, în care se poate intra numai pentru scopuri ştiinţifice, cu autorizaţie de la Institutul de Speologie ”Emil Racoviţă”.

Gheţarul de la Scărişoara adăposteşte cel mai mare depozit de gheaţă fosil din România, format în urmă cu peste trei milenii şi jumătate.

Blocul de gheaţă de la Scărişoara are, potrivit unor sondaje efectuate cu ajutorul unui radar pentru a se vedea care este structura gheţii în profunzime, grosimi între 11 şi 36 de metri.

În gheţar trăiesc lilieci, gândăcei de doi-trei milimetri, numiţi Pholeuon prozerpinae glaciale, iar din sedimentul ”Rezervaţiei Mari” a fost dezgropat un schelet de Rupicapra (strămoşul caprei).