Hoist Finance operează deja în Marea Britanie, Franţa, Belgia, Olanda, Germania, Polonia, Italia şi Austria şi, potrivit directorului general, Jorgen Olsson, în prezent analizează cu atenţie extinderea pe pieţele din Spania, Portugalia, Irlanda, România şi Grecia. Firma suedeză ajută bănci internaţionale, precum Deutsche Bank şi Banco Santander, să-şi restructureze datoriile prin achiziţionarea sau gestionarea unor credite de consum neperformante.
Firma suedeză estimează că noile standarde de capital vor obliga şi mai multe bănci să scape de creditele cu probleme în ideea de a-şi consolida bilanţurile şi a creşte randamentele.
‘Băncile au avut întotdeauna probleme în a obţine randamente decente de pe urma creditelor cu probleme, însă aceste credite vor deveni şi mai problematice în viitor, ca urmare a introducerii noilor standarde de capital. Acesta este segmentul pe care ne-am specializat – bănci cu probleme în obţinerea de randamente bune de pe urma creditelor cu probleme’, a declarat Jorgen Olsson, într-un interviu acordat recent pentru Bloomberg.
Jorgen Olsson a subliniat că modificarea reglementărilor permite Hoist Finance să se extindă pe noi pieţe din Europa, dar că vede oportunităţi de afaceri şi în afara regiunii, pe măsură ce firma suedeză îşi va urma actualii parteneri pe pieţele unde aceste bănci operează.
‘Lucrăm cu Deutsche Bank în trei ţări – şi ei activează în 72 de ţări -, şi cu Santander în şapte ţări, ei operând în 55 de state, astfel că există un imens potenţial. Multe din aceste ţări sunt în afara Europei. Nu cred că ne vom extinde în afara Europei în acest an, însă, pe termen lung, cu siguranţă că vom creşte şi în afara Europei’, a spus directorul general de la Hoist Finance.
După criza financiară mondială care a început în 2007, multe bănci au fost descoperite ca fiind subcapitalizate, astfel încât contribuabilii au fost nevoiţi să vină în sprijinul băncilor. Ulterior, un nou set de norme mai stricte de capital, cunoscute sub denumirea Basel III, au fost aprobate şi aplicate în Europa. Cu toate acestea, băncile susţin că noile norme mai dure le forţează să pună deoparte rezerve mai mari în dauna creditelor.