Firmele cu restanţe bugetare, penalizate mai mult în 30 de zile şi mai puţin ulterior

În prezent, firmele care îşi achită obligaţiile în primele 30 de zile de la scadenţă nu plătesc penalităţi de întârziere pentru obligaţiile fiscale principale stinse, ci doar dobânda de 0,04% pe zi.

Dacă datoriile sunt achitate în intervalul cuprins între a 31-a zi şi a 90-a zi de la scadenţă este aplicată o penalitate de 5%, iar pentru obligaţii plătite după acest interval este calculată o penalitate de 15%. La acestea se adaugă şi dobânda zilnică de 0,04%.

Cu argumentul că actualul sistem încurajează plata voluntară până la împlinirea termenului de 90 zile de la scadenţă şi că, după acest termen, contribuabilii nu mai sunt încurajaţi să achite impozitele şi taxele deoarece penalitatea de întârziere este aceeaşi, Guvernul va înlocui suma fixă de 5% sau 15% cu o penalitate de 0,02% pe zi de întârziere (7,3% pe an), aplicabilă chiar din prima zi de la scadenţă.

Prevederile sunt cuprinse într-un proiect de ordonanţă de urgenţă obţinut de MEDIAFAX.

La penalitatea de 0,02% pe zi se va adăuga în continuare dobânda zilnică de 0,04%.

Potrivit acestui algoritm de calcul, penalitatea totală, incluzând şi dobânda, va fi mai mare decât în prezent pentru prima lună şi mai mică pentru obligaţiile care sunt amânate la plată după acest interval şi până la doi ani. După această perioadă de doi ani, penalitatea totală devine mai mare decât cea calculată în baza sistemului actual de impunere.

Astfel, pentru o firmă care face plata în a 30-a zi de la scadenţă, penalitatea şi dobânda aferentă vor reprezenta 1,8% din sumă, cu 50% mai mult decât până în prezent.

Pe de altă parte, noul sistem va introduce penalităţi pe primele 90 de zile de cel mult 1,8% din sumă faţă de 5% cât se aplica în prezent, începând cu a 31-a zi de la scadenţă.

Firmele care aleg să nu achite restanţele bugetare pe o perioadă îndelungată (de peste 90 de zile) vor ajunge să achite echivalentul penalităţilor actuale abia după împlinirea a 750 de zile de la scadenţa obligaţiei fiscale.

Penalităţile şi dobânzile pe un an totalizează în actualul sistem 29,6% pe an, din care 15% penalităţi şi 14,6% dobânzi, iar în varianta care va fi aplicată de la 1 iulie se va ajunge la un cost pe primul an de 21,9%, din care 7,3% penalităţi şi 14,6% dobânzi.

În nota de fundamentare, Ministerul Finanţelor arată că în proiectarea unui regim de sancţiuni pentru plăţile întârziate, trebuie ca penalizările şi dobânda să servească următoarelor obiective: penalităţile sunt menite să descurajeze neconformarea, în timp ce dobânda este destinată să protejeze valoarea reală a plăţilor reprezentând impozite, taxe şi alte sume datorate bugetului general consolidat.

„Pentru acest motiv, legislaţia fiscală ar trebui să stabilească penalităţile şi dobânzile ca două instrumente separate. Nivelul dobânzii trebuie să fie peste rata dobânzii creditelor acordate de instituţiile financiare astfel încât să descurajeze contribuabilii de a utiliza arieratele ca surse de finanţare ale activităţilor lor dar nici să nu fie la un nivel foarte mare pentru a constitui un element împovărător pentru contribuabil. Penalităţile de întârziere trebuie să constituie o sancţiune pentru neplata la scadenţă, calculată ca un procent la nivelul sumei neplătite, astfel încât aceasta să crească în raport cu valoarea sumei neplătite şi cu perioada de întârziere”, se menţionează în document.

Dobânda aplicată de Fisc pentru întârzierile la plată este de 14,6% pe an, în timp ce rata medie a creditelor noi acordate de bănci se plasa în martie la 9,33%. Totuşi, în cazul liniilor de finanţare de capital de lucru, băncile practică şi dobânzi mai mari, care pot ajunge chiar la 18-19% în cazul firmelor cu o situaţie financiară precară.

Iniţiativa legislativă cuprinde mai multe măsuri fiscale, dar nu cuprinde un clacul privind impactul fiscal total sau al măsurii privind modificarea penalităţilor aplicate.

„Modificările aduse prin prezentul proiect de ordonanţă de urgenţă produc efecte asupra conformării voluntare, creşterea volumului încasărilor la bugetul general consolidat şi reducerii arieratelor(…) Schimbarea sistemului dobânzilor şi penalităţilor de întârziere cu unul mai flexibil, reprezintă o măsură favorabilă mediului de afaceri, povara fiscală fiind redusă, în contextul în care nivelul penalităţilor propus prin prezentul act normativ (0,02% pentru fiecare zi de întârziere) este inferior celui actual”, se mai spune în nota de fundamentare.

Deşi avantajul este evident în cazul întârzierilor la plata achitate între 31 de zile şi 750 de zile de la scadenţă, legiuitorul nu precizează ce procent dintre firmele cu restanţe îşi sting obligaţiile în termen de 30 de zile de la scadenţă, acestea urmând să achite penalităţi şi dobânzi cu 50% mai mari decât în prezent.

Introducerea penalităţilor în primele 30 de zile de la scadenţa obligaţiei fiscale a fost decisă, cel mai probabil, şi pentru a compensa eventualele pierderi din scăderea penalităţilor aplicate între 31 şi 750 de zile de la scadenţă.

Noul sistem de calcul va fi aplicat obligaţiilor de plată scadente după 1 iulie 2013. Pentru obligaţiile cu scadenţa până la 1 iulie care sunt stinse după această dată, vor fi aplicate actualele penalităţi.

Modificarea este argumentată de Guvern şi prin faptul că, pentru realizarea obiectivului de creştere a performanţei colectării veniturilor bugetare, un rol important revine şi „măsurilor de constrângere” pentru neconformarea la plata obligaţiilor fiscale.