„Ce s-a întâmplat în Bulgaria este îngrijorător, dar nu cred că situaţia este comparabilă. La gaze există o mare discrepanţă, în condiţiile în care în România 70-75% din necesar provine din producţie internă, iar în Bulgaria se plăteşte de până la trei ori mai mult pentru gaz, pentru că depind de importuri. La electricitate, situaţia este mai comparabilă”, a declarat miercuri Eric Stab, preşedinte-director general al GDF Suez Energy România la „ZF Power Summit”.
El a arătat că în România nu există o definire clară a consumatorului vulnerabil, iar autorităţile trebuie să se asigure că atunci când preţurile vor creşte persoanele cu venituri reduse vor fi protejate.
„Trebuie să fim foarte atenţi. (…) Există categorii de populaţie care trebuie să fie protejate”, a afirmat la rândul său Frank Hajdinjak, CEO E.ON România, întrebat dacă îi este teamă că situaţia din Bulgaria s-ar putea repeta în România.
El a adăugat că autorităţile trebuie să aibă o politică energetică inteligentă, care să vizeze eficientizarea acestui sector.
„Creşterea preţurilor de la o zi la alta nu e o soluţie”, a spus reprezentantul E.ON.
El a mai spus că autorităţile trebuie să îşi respecte promisiunile, inclusiv cele legate de liberalizare, arătând că acest proces nu va antrena numai creşteri de preţ, ci şi o competiţie mai ridicată.
La rândul său, Luca D’Agnese, CEO Enel România, a afirmat că în acest moment consumatorii rezidenţiali plătesc la fel, iar în contextul liberalizării pieţei autorităţile trebuie să identifice clar categoriile vulnerabile.
Guvernul s-a angajat prin acordurile cu FMI şi cu Comisia Europerană să liberalizeze piaţa gazelor, prin renunţarea treptată la tarifele reglementate. Preţurile ar urma să fie complet dereglementate în intervalul 2013-2018.
Perioada în care se va efectua liberalizarea treptată preţurilor la energie pentru populaţie a fost prelungită cu doi ani, urmând să aibă loc în perioada 2013-2017. Statul s-a angajat să asigure de protejarea categoriilor cele mai vulnerabile.