Reprezentanţii companiilor din parcul industrial, printre care şi două foarte cunoscute firme la nivel internaţional, au apelat la ajutorul prefectului de Cluj, după ce apelurile lor către autorităţi au rămas fără răspuns timp de câteva luni.
La rândul său, prefectul Gheorghe Vuşcan consideră că situaţia este una ‘serioasă şi gravă’.
‘Avem o problemă foarte serioasă cu Parcul Industrial Tetarom III din comuna Jucu, fiind justificate solicitările investitorilor români şi străini de aici, printre care Bosch şi De’Longhi. Transportul de marfă şi cel al forţei de muncă se realizează prin traversarea căii ferate cu barieră unde timpul de aşteptare este foarte mare pentru accesul angajaţilor şi TIR-urilor cu marfă. Am solicitat celor responsabili, CFR Infrastructură, Drumurile Naţionale, Tetarom SA, Consiliul Judeţean Cluj o mai mare implicare în rezolvarea problemei accesului la Tetarom III. Problema este extrem de serioasă, aceste companii, în loc să îşi dezvolte afacerea, sunt hotărâte să şi-o restrângă, să se relocheze. Nu trebuie să aşteptăm aceste momente. Nu putem sta până aflăm că s-au relocat investitori importanţi din zonă. Este o situaţie gravă’, a spus miercuri, presei, Gheorghe Vuşcan.
Acesta a explicat că, potrivit reprezentanţilor firmelor, fluctuaţia salariaţilor a devenit destul de mare, companiile având dificultăţi în a-şi găsi noi angajaţi, din cauza transportului către fabrici. Timpul de aşteptare la bariera de lângă parcul industrial este atât de mare, potrivit prefectului, încât oamenii pierd şi câte două ore pe drum.
‘Acesta este motivul pentru care mulţi renunţă să se mai angajeze la aceste firme, există o mare fluctuaţie de personal şi refuzuri din partea unora de a se mai angaja. De asemenea, şi TIR-urile cu marfă aşteaptă foarte mult’, a spus prefectul.
Încă de la proiectarea parcului, în anul 2007, era prevăzută construirea unui drum rapid care să lege municipiul Cluj-Napoca de localitatea Jucu, precum şi o pasarelă pentru maşini care să traverseze peste calea ferată.
‘Nu s-a făcut nimic. Nu suntem în stare să facem măcar o semaforizare sincronizată de reglementare a traversării căii ferate, pentru reducerea timpilor de aşteptare’, a mai spus prefectul Clujului.
Acesta a acuzat şi o foarte slabă implicare a autorităţilor locale, respectiv a Consiliului Judeţean Cluj, în rezolvarea problemei, în condiţiile în care parcul industrial Tetarom III se află sub coordonarea acestei instituţii.
Prefectul a trimis notificări şi către Ministerul Transporturilor, iar miercuri a avut o întâlnire cu reprezentanţii instituţiilor care pot fi implicate în rezolvarea deficienţelor de infrastructură care sunt reclamate de companiile din parcul industrial. El a arătat că, până la data de 1 iunie, aşteaptă, potrivit discuţiilor, un studiu de sistematizare a circulaţiei din zonă.
La Prefectura Cluj a fost organizată, miercuri, o întâlnire de lucru la care au participat reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj, SC Tetarom SA, CN Căi Ferate CFR SA – Sucursala Cluj, SNTFC CFR Călători SA – Sucursala Cluj, SN de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă – Sucursala Transilvania, Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj şi ai Primăriei Jucu.
Parcul Industrial din localitatea Jucu a fost inaugurat în februarie 2008 când aici trebuia să înceapă construirea marelui proiect Nokia Village. La acel moment, compania finlandeză, mare producător de telefoane mobile, a deschis o facilitate de producţie, dar în câţiva ani a închis-o. Inaugurarea a fost precedată de o situaţie tensionată deoarece deschiderea fabricii de la Jucu a fost făcută după ce conducerea Nokia a decis să închidă producţia din oraşul german Bochum, unde oamenii au ieşit în stradă.
Parcul are o suprafaţă de 150 de hectare. Printre companiile care îşi desfăşoară activitatea aici se numără De’Longhi SRL, Robert Bosch SRL, Karl Heinz Dietrich International Exped SRL, Imperial SRL, Star Storage SRL, Henschel România SRL, IL Caffe Servexim SRL, Contrast Import Export SRL. Firmele din Tetarom III au creat peste 2.000 de locuri de muncă, valoarea estimată a investiţiilor depăşind 176 milioane euro.