Firmele româneşti care investesc în Kazahstan sunt scutite de impozitul pe profit timp de 10 ani

„Avem mai multe programe prin care sprijinim intrarea pe piaţă a investitorilor străini. În ultimi doi ani, autorităţile din Kazahstan au îmbunătăţit legislaţia şi au renunţat la anumite licenţe pe care trebuie să le deţină o companie pe piaţa noastră, astfel că acum o firmă se poate înfiinţa în trei zile”, a susţinut oficialul kazah.

El a enumerat facilităţile de care se bucură o companie nou înfiinţată pe piaţa din Kazahstan.

„Companiile româneşti sunt scutite de taxele pe teren şi de impozitul pe profit timp de 10 ani, iar, în ceea ce priveşte celelalte taxe, scutirea este de opt ani. Tot echipamentul adus în Kazahstan este scutit de taxe vamale, la fel şi materiile prime şi piesele de schimb, care vor fi scutite de taxe vamale pentru o perioadă de trei-cinci ani. Totodată, se oferă un nivel preferenţial de taxare a forţei de muncă pe perioada derulării contractului, precum şi timp de un an de la punerea în funcţiune”, a subliniat Muratov.

El a mai menţionat şi costul scăzut cu electricitatea şi cu forţa de muncă, precum şi nivelul de 12% al TVA. Potrivit oficialului kazah, agenţia de stat pe care o reprezintă poate ajuta firmele în relaţia cu autorităţile locale şi le poate consilia pentru a găsi parteneri locali.

„Agenţia ofertă ajutor şi pentru obţinerea vizei. În acest moment, există 19 state care nu au nevoie de viză, însă cei din România au un regim preferenţial de obţinere a vizei, fără să fie nevoie de invitaţie”, a continuat Muratov.

El a mai spus că regimul de sancţiuni impuse Rusiei de către Uniunea Europeană poate însemna o oportunitate, în condiţiile în care Rusia importă masiv din Kazahstan în special produse alimentare, carne de pui, porc şi vită, precum şi legume şi fructe. Conform Organizaţiei Naţiunilor Unite, Kazahstanul este pe primul loc în ceea ce priveşte potenţialul agro-natural.

„Astfel, din Kazahstan se pot accesa pieţe uriaşe, precum Rusia şi China”, a menţionat oficialul Kaznex Invest.

Muratov a susţinut că legislaţia kazahă nu permite ca terenurile să fie cumpărate de străini, însă acestea pot fi închiriate pe o perioadă de 10 ani. În prezent, se lucrează la modificarea legislaţiei, astfel încât perioada de închiriere să crească la 25 de ani.

„Companiile străine găsesc sprijin total de la Guvern pentru proiecte care privesc industrializarea ţării”, a subliniat Muratov.

Întrebat dacă România poate importa uraniu din Kazahstan pentru reactoarele nucleare de la Cernavodă, el a amintit că ţara sa este principalul producător de uraniu din lume.

„În acest moment, Kazahstanul este cel mai mare producător de uraniu din lume, probabil la cel mai mic preţ. Au existat multe proiecte care includ uraniul şi care au fost închise tocmai din cauza preţului foarte mic. A fost înfiinţată o companie, KazAtomProm, pentru proiectele care se referă la uraniu, iar România, dacă este interesată să importe uraniu, va trebui să colaboreze cu această companie”, a mai spus reprezentantul agenţiei kazahe.

Totodată, Petru Lificiu, consul onorific al României în Kazahstan şi preşedintele Camerei Bilaterale de Comerţ şi Industrie România-Kazahstan, a precizat că vor fi create două grupuri de lucru, la Astana şi Alma-Ata, actuala şi fosta capitală a statului, pentru ca firmele româneşti să poată găsi răspuns la orice întrebare legată de piaţa respectivă.

„În Kazahstan este nevoie de investiţii masive de tot felul. Această ţară şi-a propus modernizarea şi are nevoie uriaşă de investiţii în multe domenii. În agricultură există acolo un potenţial uriaş, pe care l-au văzut deja firmele italiene şi belgiene, care au deschis firme în toată stepa din Kazahstan”, a susţinut Lificiu.

Potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti, în 2014, schimburile bilaterale totale din aceste ţări au ajuns la 3,1 miliarde de dolari, din care 3 miliarde de dolari reprezintă importuri din Kazahstan.

Totodată, la data de 30 septembrie 2015, volumul total al schimburilor comerciale dintre România şi Kazahstan a fost de 984,65 milioane de dolari, din care exportul a fost de 39,559 milioane de dolari şi importul de 945,091 milioane dolari, soldul fiind de 905,532 milioane dolari în favoarea Kazahstanului. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, volumul schimburilor totale a scăzut cu 61,65%, din care exportul a scăzut cu 39,16%, iar importul a scăzut cu 62,23 %.

Principalele categorii de produse exportate de România în anul 2014 au fost: echipamente electromecanice (31,6%), metale comune (16,3%), produse chimice (13,6%) între care de menţionat produse farmaceutice în valoare de 3,3 milioane dolari şi uleiuri esenţiale în valoare de 3,5 milioane dolari, mijloace de transport (11,5%), produse alimentare (8,8%), lemn (8,8%), mase plastice şi cauciuc (5,9%), alte categorii (aparatură optică, materiale textile, încălţăminte şi accesorii, materiale de construcţii).

Importurile din Kazahstan sunt în proporţie de 99,9% formate din ţiţei, restul importurilor fiind îngrăşăminte chimice. Achiziţia grupului Rompetrol a reprezentat cea mai mare investiţie a Kazahstanului în afara graniţelor sale.