Foarte recent, în Monitorul Oficial, a fost publicată Ordonanța Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA cunoscută publicului ca și Split TVA. Legiuitorul a impus ca aplicarea acestui sistem să fie obligatoriu de la 1 ianuarie 2018 și facultativ de la 1 octombrie 2017.
Vor aplica acest sistem toate societățile plătitoare de TVA, toate instituțiile publice, toate societățile neplătitoare de TVA și toate persoanele fizice ce desfășoară activități independente sau profesii libere ce sunt înregistrate în scopuri de TVA.
Nu vor aplica sistemul de plată defalcată a TVA persoanele fizice obișnuite și nici persoanele fizice ce desfășoară activități independente sau profesii libere dacă nu sunt înregistrate în scopuri de TVA.
În esență, sistemul de plată defalcată a TVA obligă persoanele aflate în sfera acestui sistem să achite furnizorii ce sunt înregistrați în scopuri de TVA defalcând factura în două plăți, astfel:
Baza TVA, prețul de vânzare va fi încasat într-un cont uzual, să zicem contul bancar deja existent;
TVA se va încasa într-un cont nou înființat cunoscut ca și cont pentru TVA.
De exemplu, societatea ABC SRL vinde mărfuri la prețuri de 1.000 lei plus TVA 190 lei (19%) către clientul XYZ SRL. Societatea clientă, XYZ SRL, achită TVA în sumă de 190 lei în contul de TVA a societății ABC SRL, iar suma de 1.000 lei o va achita în contul curent al societății ABC SRL.
Dacă la rândul său societatea ABC SRL a cumpărat bunuri în valoare de 500 lei plus TVA 95 lei de la furnizorul ALFA SRL, atunci și aceasta va plăti furnizorului ALFA SRL suma de 500 lei în contul curent al societății ALFA SRL, iar suma de 95 lei o va achita în contul de TVA al societății ALFA SRL.
Observăm, așadar, că acest sistem presupune, într-o primă analiză, o dublare a numărului de tranzacții bancare, de ordine de plată completate și în funcție de comisioanele bancare percepute e bănci pentru conturile de TVA, cheltuieli suplimentare. Desigur, dacă discutăm de tranzacții cu număr semnificativ este posibil ca unele companii să fie nevoite să aloce resurse umane suplimentare și implicit vor avea cheltuieli suplimentare.
De aceea, opinia generalizată este că acest sistem de plată Split TVA va aduce o muncă suplimentară și cheltuieli suplimentare pentru contribuabilii ce aplică sistemul. Pentru contribuabilii ce oricum vindeau la negru, sistemul Split TVA nu are efect.
În plus, ca și când nu ar fi suficient aceste proceduri, autoritățile au impus niște termene greu de respectat. Dacă un contribuabil încasează cu numerar sau prin carduri bancare sume ce conțin TVA, atunci acel contribuabil are obligația ca în șapte zile lucrătoare să depună TVA de la aceste încasări în contul de Split TVA.
Dacă nu respectă acest termen de șapte zile și depune banii cu întârziere, atunci pentru primele 30 zile i se aplică o amendă calculată ca procent de 0,06% pentru fiecare zi de întârziere. Dacă s-au depășit și aceste 30 zile calendaristice de întârziere, atunci i se aplică o amendă de 10% din suma nedepusă în contul de TVA Split, chiar dacă societatea își plătește în mod legal TVA-ul la buget până pe data de 25 a lunii următoare datei scadente prevăzute printr-o altă lege importantă – Codul fiscal.
În acest context este evident că fiecare dintre acești contribuabili mai mici sau mai mari sunt afectați de noile reglementări și vor cheltui mai mulți bani. Având în vedere că utilizarea banilor din contul de TVA Split se poate face doar pe destinații prevăzute de lege, iar în foarte multe cazuri de va impune aprobarea autorității fiscale, vor exista cazuri frecvente de blocaje efective în aplicarea sistemului. Toate acestea se vor reflecta în pierderi suportate de contribuabili.
Opinia mea personală este că cele mai multe pagube vor fi produse la nivelul contribuabililor mici, deși, și cei mari vor suporta costuri suplimentare. Ca și propunere de îmbunătățire a sistemului, ar fi ca sistemul să fie opțional pentru toți contribuabilii și după data de 1 ianuarie 2018. În această perioadă vom vedea cine se înscrie în acest sistem și care sunt dificultățile efective la implementarea acestuia.
Dacă autoritățile chiar țin efectiv să aplice acel sistem în ciuda opiniilor generalizate de respingere, atunci acesta să fie aplicat doar în acele sectoare de activitate cu risc de evaziune fiscală sau doar pentru acele societăți ce nu își achită la timp plata TVA. De exemplu, ai depus trei deconturi de TVA și nu ai făcut plata, atunci treci în sistemul split TVA.
O altă propunere ar fi ca sistemul Split TVA, dacă chiar nu se poate renunța la acesta, ar fi ca să fie aplicat doar de companiile de o anumită mărime. Nu pentru că acestea ar trebui pedepsite, ci pentru că dacă se ajunge la situație de neplată a TVA, sumele de plată la buget sunt mai mari decât cele care nu le-ar fi plătit un contribuabil mic. Falimentul unui contribuabil mare aduce mai multe găuri în buget decât falimentul unui contribuabil mic.
Astfel, pentru contribuabilii mijlocii sistemul să fie opțional indiferent de perioada de timp, iar pentru contribuabilii mici să nu se aplice deloc.
Să zicem că o firmă mică neplătitoare de TVA achită o factură de 119 lei reprezentând energia electrică pentru un birou. De ce să fie pedepsită să achite TVA de 19 lei într-un cont separat când aceasta nu are deloc calitatea de plătitoare de TVA și nu datorează vreun TVA la buget.