‘Din acţiunile noastre de control prin metode indirecte, pentru diferenţele pe care le-am constatat, a rezultat că, în primul rând, acestea se datorează unor alocări de fonduri în numerar, în special pentru creditări de societăţi comerciale şi achiziţii de imobile’, a menţionat Eugen Şerban.
Acesta a reamintit că, în 2015, au fost finalizate primele 10 verificări prin metode indirecte. ‘Am constatat venituri cu surse neidentificate de 23,7 milioane de lei, pentru care s-a calculat impozit pe venit suplimentar de plată de 3,8 milioane de lei, la care s-au adăugat penalităţi şi dobânzi de 2,4 milioane de lei. De asemenea, au mai fost constatate venituri cu surse identificate în valoare de 63,17 milioane de lei’, a mai spus reprezentantul ANAF.
Potrivit acestuia, rezultatele obţinute au fost bune, în condiţiile în care programul a fost aplicat pentru prima dată în România. ‘A fost un rezultat bun, ca urmare a unei munci de construcţie a unei activităţi noi, care a permis să extindem programul. În luna noiembrie a acestui an am declanşat 30 de noi verificări la persoanele fizice din segmentul PFAM prin metode indirecte’, a subliniat Eugen Şerban.
În ceea ce priveşte explicaţiile primite de la persoanele fizice verificate, reprezentatul ANAF susţine că acestea au fost diferite, de la caz la caz. ‘Explicaţiile s-au bazat pe acumulări anterioare – şi anume au fost cazuri în care ne-au spus că banii provin din dividende şi salarii ridicate în numerar, în perioada anterioară sau bani primiţi cu diverse ocazii festive: botez, onomastici, unele chiar în urmă cu 10-15 ani.
‘Au fost acumulate, în numerar, sume ţinute acasă şi cheltuite în perioada verificată. S-au prezentat, în unele cazuri, chiar contracte de împrumut de la alte persoane fizice care, din punctul nostru de vedere, prezintă suspiciuni cu privire la autenticitate. Aceste afirmaţii le-am verificat. Am mers în urmă pentru dividende şi salarii, atât la companii, cât şi la conturile bancare şi am constat că nu au fost ridicate dividende şi salarii în numerar. Cele plătite prin conturile bacare s-au transformat ulterior în depozite bancare, sumele nu au fost ridicate în numerar. Pentru banii de la botez, dincolo de faptul că perioada îndelungată în timp ridică foarte multe semne de întrebare cu privire la veridicitatea informaţiilor, când am cerut informaţii suplimentare, au fost retrase toate aceste susţineri. Contractele de împrumut, la fel, le-am verificat şi am constatat că acel împrumutător era în imposibilitatea de a acorda împrumut, fie nu avea resursele, fie resursele disponibile au fost alocate către alte direcţii.’, a mai spus reprezentantul ANAF.
Potrivit acestuia, Codul de procedură fiscală prevede ca, în cazul declaraţiilor făcute de contribuabili, aceştia au obligaţia de a proba faptele şi actele care au stat la baza acestor declaraţii.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat, la începutul lunii august a acestui an, verificarea persoanelor fizice cu venituri mari care prezintă risc fiscal, respectiv a celor care au o avere ce nu poate fi justificată de veniturile declarate.
Durata efectuării verificării fiscale este de maximum 6 luni, respectiv 12 luni în cazul în care sunt necesare informaţii din străinătate.
Fiscul a anunţat, în 23 noiembrie, că a identificat venituri nedeclarate de peste 86,948 milioane de lei, la 10 persoane fizice cu averi mari din grupul celor 336 asupra cărora se fac analize şi verificări privind riscurile fiscale.