Ratingul de ţară al României a fost confirmat la „BBB plus”, calificativul pe termen scurt în valută a fost confirmat la „F3” şi a fost atribuit un nou calificativ pe termen scurt în monedă locală la „F3”.
Ratingul „BBB minus” este de tip „investment grade” (recomandat pentru investiţii).
De asemenea, Fitch a confirmat ratingul obligaţiunilor guvernamentale româneşti pe termen lung în valută la „BBB minus” şi a retrogradat ratingul obligaţiunilor guvernamentale româneşti pe termen lung în monedă locală la „BBB minus”, de la „BBB”.
Retrogradarea ratingului pentru datoriile pe termen lung în monedă locală ale României la „BBB minus”, de la „BBB”, este în linie cu ghidul actualizat inclus în Criteriile de rating suveran revizuite ale Fitch, din data de 18 iulie, şi face parte dintr-o revizuire mai amplă a portofoliului de analiză, în urma căreia agenţia a concluzionat că profilul de creditare al României nu mai susţine un nivel al ratingului pentru datoriile pe termen lung în monedă locală peste ratingul pentru datoriile pe termen lung în valută.
Aceasta reflectă opinia Fitch că niciunul din cei doi factori citaţi în criteriile de rating care sprijină nivelul ridicat al ratingului pentru datoriile pe termen lung în monedă locală nu sunt prezenţi pentru România. Cei doi factori cheie sunt: fundamente solide ale finanţelor publice faţă de fundamentele financiare externe şi tratamentul anterior preferenţial al creditorilor în monedă locală faţă de creditorii în valută.
Ratingul pentru datoriile pe termen lung în monedă locală ale României la „BBB minus” echilibrează perspectiva favorabilă de creştere economică în contrast cu politica fiscală sporită pro-ciclică şi alegerile din noiembrie. În plus, poziţia de debitor net extern mai mare decât media „BBB” şi slăbiciunile structurale ale economiei rămân factorii care constrâng ratingul.
Fitch estimează că în 2016 şi 2017 deficitul fiscal se va situa la 3% din PIB şi, respectiv, 2,9% din PIB, rămânând neschimbat faţă de acum şase luni. Totuşi, agenţia continuă să scoată în evidenţă presiunile negative asupra sustenabilităţii fiscale pe termen mediu, ca rezultat al reducerilor importante de taxe din Codul Fiscal.
Vulnerabilitatea finanţelor publice este de asemenea scoasă în evidenţă pe fondul actualului ciclu electoral, în primul semestru din 2016 adoptându-se unele măsuri populiste, inclusiv o nouă lege a salarizării în sectorul public, care va intra în vigoare luna viitoare şi va duce la majorarea cheltuielilor guvernamentale, precum şi iniţiativa legislativă promovată de Parlament pentru noi reduceri ale contribuţiilor la asigurările sociale.
Extinderea deficitului fiscal al României pune de asemenea presiune pe datoria guvernamentală generală, care s-a deteriorat gradual în ultimii ani spre nivelul mediu al datoriei din categoria „BBB minus”. Cele mai recente proiecţii standard pe termen mediu spre lung ale Fitch arată că datoria guvernamentală va ajunge la 39,6% din PIB în 2016, de la 38,4% din PIB în 2015, rămânând pe o tendinţă crescătoare, dar sub nivelul de 45% în următorii zece ani, un nivel care nu este în mod necesar incompatibil cu un rating investment grade (recomandat pentru investiţii).
Primele efecte ale reglementărilor Codului Fiscal au ajutat la creşterea solidă a consumului, care va rămâne probabil motorul cheie al PIB-ului în perioada 2016-2017, estimează Fitch. Majorarea cererii pe plan intern va ajuta la stimularea investiţiilor în sectorul privat, care va compensa declinul în investiţiile publice şi cheltuielile legate de fondurile UE.
Totuşi, cu o creştere robustă a cererii pe plan intern, exporturile nete vor furniza o contribuţie negativă la PIB deoarece cererea pentru importuri va depăşi creşterea exporturilor.
Cele mai recente proiecţii ale Fitch indică o creştere medie a PIB-ului real de 4% în perioada 2016-2017, peste potenţialul de creştere economică al României de 3 – 3,5% şi peste media statelor cu rating „BBB”.
Potrivit sursei citate, băncile româneşti sunt bine capitalizate şi profitabile. Ele sunt suficient finanţate din depozitele locale şi bilanţurile lor se îmbunătăţesc gradual deoarece cota împrumuturilor neperformante continuă să scadă.
Totuşi, Legea dării în plată aprobată în mai a creat incertitudini privind perspectiva sectorului bancar din România, avertizează Fitch. Băncile româneşti au deja standarde de creditare înăsprite, au majorat avansul la creditele ipotecare, ceea ce ar putea afecta cererea de împrumuturi.
Perspectiva stabilă reflectă estimarea Fitch că riscurile la adresa ratingului României sunt echilibrate în prezent. Principalii factori de risc care ar putea duce la acţiuni negative de rating sunt: deficit fiscal semnificativ mai ridicat şi înrăutăţirea dinamicilor datoriei guvernamentale, precum şi o deteriorare a dinamicilor datoriei externe.
Pe de altă parte, factorii care ar putea duce la o îmbunătăţire a ratingului sunt: consolidarea fiscală credibilă, îmbunătăţirea sustenabilă a finanţelor externe şi o creştere economică sustenabilă, care să sprijine convergenţa progresivă spre nivelul mediu de venit din UE.
În cazul unor presiuni financiare severe, sprijinul pentru subsidiarele băncilor din România va veni în primul rând de la băncile lor mamă, apreciază Fitch.
De asemenea, agenţia estimează că principalii parteneri economici ai României din UE vor beneficia de pe urma redresării graduale a economiei.