Fitch Ratings a revizuit perspectiva ratingului României la negativă, de la stabilă

18 12. 2024
romania 669843956

Fitch Ratings a confirmat la „BBB minus” ratingul României pe termen lung în valută, dar a înrăutăţit perspectiva atribuită de la stabilă la negativă, ceea ce înseamnă că o nouă retrogradare este posibilă, se precizează în comunicatul agenţiei de evaluare financiară.

„Revizuirea perspectivei reflectă incertitudinile politice, care afectează perspectivele fiscale, un Parlament mai divizat, majorarea datoriei publice şi deficitul bugetar ridicat. Incertitudinea politică a crescut la niveluri ridicate, iar evaluarea noastră este că va avea probabil un efect negativ semnficativ asupra consolidării fiscale”, precizează analiştii de la Fitch Ratings.

Următoarea revizuire programată de Fitch pentru ratingul României era în februarie 2025, dar agenţia crede că evoluţiile din ţară justifică o astfel de deviere de la calendar.

Fitch estimează că deficitul bugetar va crește la 8,2% din PIB în 2024, peste prognoza din august de 7,2%.

„Deteriorarea fiscală mai mare reflectă creșterea cheltuielilor, inclusiv cu salariile din sectorul public și cu pensiile. Impactul majorării pensiilor din septembrie 2024 va crește presiunea fiscală în 2025, acest lucru va face consolidarea fiscală mai dificilă. Deși presupunem că consolidarea fiscală va începe în 2025, ne-am revizuit previziunile privind deficitul bugetar la 7,5% din PIB în 2025 și 6,8% în 2026”, notează agenția de rating.

Alegerile parlamentare au avut ca rezultat un Parlament mai divizat, cu o creştere a extremei drepte, a partidelor anti-UE, reflectând polarizarea sporită a societăţii româneşti. O nouă coaliţie de guvernare pro-europeană de patru partide va fi probabil formată înainte de finalul lui 2024. Totuşi, durabilitatea unei astfel de coaliţii este nesigură, iar noile alegeri prezidenţiale, programate probabil cel mai devreme în martie 2025, vor menţine incertitudinile politice ridicate, şi probabil vor amâna implementarea măsurilor de consolidare fiscală, se menţionează în documentul agenţiei de evaluare financiară, scrie Agerpres.

Consolidarea fiscală se va confrunta probabil cu compromisuri dificile din cauza potenţialului impact advers a creşterii economice deja reduse şi a riscului ca volatilitatea de pe pieţe să ducă la majorarea costurilor cu dobânzile, slăbind şi mai mult poziţia fiscală, precizează cei de la Fitch.

Deficitul bugetar mai ridicat va duce la o rapidă creştere a datoriei publice ca procent din PIB pe termen mediu. Previziunile Fitch indică o creştere mai accentuată a traiectoriei datoriei comparativ cu anii precedenţi, deoarece deficitele primare rămân ridicate şi creşterea nominală încetineşte semnificativ. În scenariul de bază al agenţiei, datoria generală guvernamentală ca procent din PIB va creşte de la 49% în 2023 la 62% în 2026, peste media pentru ţările cu rating „BBB” de 56%, şi va continua să crească semnificativ, la aproximativ 70%, până în 2028.

Deficitul de cont curent actual (CAD) ar urma să ajungă la 8% din PIB în 2024, de la 7,3% din PIB în 2023, în timp ce media pentru ţările cu rating „BBB” este de doar 1% din PIB, făcând din România un caz excepţional. Performanţa slabă la export din 2024 subliniază provocările legate de competitivitatea externă ale economiei României. Datoria externă netă va creşte de la 12% din PIB în 2023 la 20% din PIB în 2026, peste media pentru ţările cu rating „BBB” de 3% din PIB.

Una din ancorele cheie ale politicii economice a României este conformarea cu cadrul UE, dar acum Guvernul are ca obiectiv ieşirea din procedura de deficit excesiv (EDP) doar în 2031, prin aducerea deficitului sub 3% din PIB. Analiza Fitch indică faptul că a slăbit substanţial credibilitatea ancorei fiscale pe termen mediu, din cauza cheltuielilor nefinanţate şi a derapajelor fiscale repetate. Fitch consideră că incertitudinea politică amplifică aceste riscuri.

Economia a încetinit gradual în 2024, iar în trimestrul trei creşterea anuală a PIB-ului a fost de minus 0,3%, în termeni ajustaţi sezonier. Exporturile au fost în mod special slabe în 2024, în timp ce a crescut consumul gospodăriilor, pe fondul majorării veniturilor, alimentate de orientarea fiscală relaxată. Deşi România a avut o creştere solidă înaintea pandemiei, media centrată a creşterii PIB-ului este de doar 1,5% în 2024, faţă de media pentru ţările cu rating „BBB” de 3,3%. În acest context, Fitch se aşteaptă la o creştere a economiei în 2025 şi 2026 de 1,4% şi, respectiv, de 2,2%.

Printre factorii care, în opinia Fitch, ar putea duce la retrogradarea ratingului, se află continuarea creşterii rapide a datoriei guvernamentale pe termen mediu, pe fondul eşecului implementării măsurilor care susţin o consolidare fiscală credibilă şi susţinută, sau o creştere economică slabă, şi efecte negative la adresa stabilităţii macroeconomice, de pe urma şocurilor politice.

Printre factorii, care în opinia Fitch, ar putea duce la îmbunătăţirea ratingului, se află o consolidare fiscală mai mare decât cea proiectată, care să sprijine stabilizarea nivelului datoriei ca procent din PIB pe termen mediu, reducerea gradului de îndatorare externă şi a riscurilor la adresa finanţării externe, în urma îmbunătăţirii structurale a actualei situaţii a contului curent.

Ratingul aferent datoriei guvernamentale a României a fost reconfirmat la finele lunii august de către Fitch la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă.

Potrivit unui comunicat al Ministerul Finanţelor, transmis pe 31 august, decizia reconfirmării ratingului suveran şi a menţinerii perspectivei stabile este susţinută, în opinia agenţiei, de statutul de membru al Uniunii Europene şi de intrările de capital de la Uniunea Europeană care susţin convergenţa reală a veniturilor, finanţele externe şi stabilitatea macroeconomică a ţării, precum şi de evoluţia pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor şi a indicatorilor de guvernanţă şi dezvoltare umană, care se situează la niveluri superioare faţă de ţările din aceeaşi categorie de rating („BBB”).