Fitch reconfirmă ratingul României la „BBB-” și revizuiește, pentru prima dată în trei ani, perspectiva de țară de la negativă la stabilă

Această este prima modificare în sens pozitiv a perspectivei ratingului României operată de această agenţie din aprilie 2020.

Decizia revizuirii perspectivei ratingului României este susţinută, în opinia agenţiei, de stabilizarea datoriei publice şi implementarea unor politici menite să asigure o consolidare fiscală graduală, precum şi de stabilitatea politică din ţara noastră şi reducerea riscurilor privind războiul din Ucraina şi criza energetică subsecventă.

„Decizia Fitch Ratings reprezintă o dovadă a recunoaşterii internaţionale a agendei Guvernului României pentru a asigura consolidarea fiscal-bugetară şi confirmarea că măsurile deja adoptate au fost cele corecte, necesare pentru ţara noastră şi extrem de aşteptate de către toţi partenerii noştri externi. Totodată, trebuie remarcate şi estimările pozitive ale agenţiei referitoare la potenţialul de creştere economică a României pe termen mediu”, a declarat ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.

În evaluarea realizată, Fitch menţionează atât rezilienţa economică de care a dat dovadă România în anul 2022, cât şi stabilitatea politică care a făcut posibilă abordarea crizei generate de războiul din Ucraina şi a celei energetice.

Potrivit Fitch, economia României va înregistra o creştere de 2,3% în anul 2023, respectiv de 3% în anul 2024, în condiţiile în care ţara noastră va beneficia de fonduri europene importante atât din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, cât şi din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

„Principalii factori care ar putea conduce individual sau colectiv la îmbunătăţirea ratingului de ţară sau a perspectivei sunt stabilizarea fermă a ponderii datoriei publice în PIB pe termen mediu şi reducerea deficitului fiscal, ca urmare a implementării eficiente a strategiei fiscale a guvernului, precum şi reducerea riscurilor referitoare la finanţarea externă prin îmbunătăţirea structurală a poziţiei deficitului de cont curent ce ar duce la o scădere a îndatorării externe şi/sau la îmbunătăţirea rezervelor externe”, se mai arată în comunicatul transmis de Ministerul Finanţelor.

În comunicatul agenţiei de evaluare financiare se arată că inflaţia a crescut semnificativ în 2022 în România, aşa cum s-a întâmplat în majoritatea statelor europene. Rata anuală medie a inflaţiei în 2022 a fost 12%. Inflaţia este aşteptată să scadă anul acesta, în special datorită efectelor de bază pe termen scurt. Fitch previzionează o rată anuală medie a inflaţiei în 2023 de 9,3% şi de 5,6% în 2024, încă semnificativ peste ţinta de inflaţie de 2,5%, în timp ce riscurile sunt îndreptate în sus.

Banca Naţională a României (BNR) a înăsprit gradual condiţiile monetare deoarece perspectivele privind inflaţia s-au înrăutăţit. Rata dobânzii de referinţă a crescut la 7% în ianuarie 2023, de la 1,25% în septembrie 2021. În pofida înăspririi politicii monetare, condiţiile monetare nu sunt în mod special restrictive deoarece ratele reale ale dobânzilor au fost negative din pandemie.

Deficitul de cont curent (CAD) a fost 26,5 miliarde de euro, 9,3% din PIB, comparativ cu 7,2% din PIB în 2021 şi 4,9% din PIB în 2020. Bugetul României şi deficitul de cont curent sunt ambele semnificativ mai ridicate decât în alte state cu acelaşi rating şi stau la baza problemei dublului deficit. Deteriorarea CAD este cauzată de o combinaţie de factori, inclusiv şocul din sectorul energiei şi nivelul ridicat al importurilor. În pofida nivelului ridicat al deficitului de cont curent, România nu se confruntă cu presiuni de finanţare externe, bazându-se pe creşterea semnificativă a rezervelor internaţionale. Rata de schimb este în linii mari stabilă faţă de euro.

Fitch estimează o reducere a deficitului de cont curent în perioada 2023-2024, în conformitate cu drumul spre consolidarea fiscală şi redresarea graduală a exporturilor. Cu toate acestea, Romania va continua să aibă unul dintre cele mai ridicate deficite de cont curent din Europa Centrală şi de Est (CEE) şi din rândul statelor cu rating din categoria „BBB”, reflectând parţial dificultăţile legate de competitivitate.

Sectorul bancar din România este bine capitalizat (indicele total al capitalului era de 21,7% la finalul lui 2022), lichid şi finanţat cu depozitele clienţilor locali (rata împrumuturilor brute din depozitele clienţilor era 71% la finalul lui 2022). Sectorul bancar îşi menţine una din cele mai ridicate expuneri la datoria suverană în rândul ţărilor din CEE, portofoliul sectorului de titluri de credit reprezentând 22,4% din activele sale, conţinând în mare parte obligaţiuni suverane.