E foarte probabil ca România să intre în recesiune până la finalul anului. Nu spun asta ca să sperii pe cineva, ci ca să ne pregătim pentru ce va urma și, eventual, să evitam ca această criză economică să fie una majoră. Piloții noștri sunt mai preocupați cu viitoarele alegeri și uită să avertizeze populația de pericol. Ignorați declarațiile lui Cîțu, cum că efectele COVID-19 asupra economiei vor fi minore sau ce zice Iohannis, ca economia își va reveni până la finalul anului! Uitați și de propaganda PNL, care anunța triumfal creșterea economică de 2,7% pe primul trimestru! Da, stăm mai bine decât alte state lovite de criza provocată de coronavirus mult mai devreme, cum ar fi Italia, unde carantina a fost instituită încă în 22 februarie în mai multe orașe, iar economia acestei țări a fost lovită puternic, înregistrând o scădere de 4,8%. Da, stăm mai bine decât Franța, a cărei economie a început să scadă din ultimul trimestru al anului trecut și problemele create de pandemie au determinat o scădere economică de 5,4% anul acesta.
Însă, este îngrijorător faptul ca doar 2 săptămâni de izolare (16-31 martie) din primul trimestru aproape au înjumătățit rata de creștere economică în România, de la 4,1%, cât era prognozată în proiectul de buget, la doar 2,7%. Ce se va întâmpla în trimestrul 2, când vom avea cel puțin 6 săptămâni în care activitatea multor agenți economici a fost închisă? Ce se va întâmpla când se va suprapune peste aceste probleme și efectul secetei caracterizate de către ministrul agriculturii ca fiind una „cumplită, extremă cum nu a mai fost în ultimii ani”? Ce se va întâmpla când cererea din țări în care exportam masiv, cum este Germania, scade din cauza recesiunii de la ei? Ce se întâmpla, cand țări precum Italia, care investesc puternic în România, nu mai au bani de investiții pentru că recesiunea din țara lor îi afectează și pe investitorii italieni din România? Va spun eu. Impactul negativ asupra economiei românești va fi masiv. Și nu spun acest lucru ca să va sperii, ci pentru a ne pregăti pentru ce va urma.
Puneți-vă centurile de siguranță și pregătiți-vă de impact!
Îmbunătățiți-vă aptitudinile digitale și gândiți-vă serios să va reprofilați, daca activați într-una dintre meseriile afectate de pandemie. Dacă aveți posibilitatea, plătiți ratele la bancă la timp. Chiar dacă puteți beneficia de această facilitate, nu le amânați pentru că riscați să plătiți mai mult într-o perioadă când economia va fi în recesiune și ne va fi și mai greu în punct de vedere financiar.
Cei care au posibilitatea să pună ceva bani deoparte trebuie să păstreze economiile în valută, de preferat în mai multe monede. Nu faceți nicio achiziție mare în acest moment. E foarte posibil ca prețurile la apartamente, mașini și alte bunuri să scadă odată ce cererea va scadea.
Firmele e bine să își facă un plan pornind de la premiza că nu ne vom întoarce la situația dinainte de pandemie. Economia se va schimba, va fi mai digitalizată, iar unele relații comerciale se vor modifica. Firmele care activează în domenii cele mai afectate de criza în sănătate, e bine să încerce să se reprofileze și să producă ceea ce un „shut-in economy” are nevoie. Procesul de business trebuie transformat în această perioadă prin digitalizare. Trebuie regândit atât profilul furnizorilor și al clienților, cât și de unde firmele importă și de unde exportă. Si, nu în ultimul rând, companiile ar fi bine să se reorienteze către piețe care au fost lovite mai puțin de pandemie.
Ca și în avion, într-o situație de criză, e mult mai important ce fac piloții decât pasagerii
„Piloții” care conduc această țară ar trebui să controleze căderea economică iminentă. Asta înseamnă și implementarea unor măsuri economice semnificative care să ajute populația și firmele lovite de închiderea economiei. Măsurile luate până acum sunt insuficiente și au fost făcute în mare parte pentru imagine. Să luam ca exemplu „cel mai amplu program de sustinere a IMM din România”, IMM Invest care a ajutat până acum 12 firme din cele peste 96.000 care s-au înscris. Alte țări, precum Spania, vor introduce un venit de bază universal. Finlanda a redus contribuțiile sociale la nivelul angajatorului, Franța oferă sume de bani pentru IMM-uri și Norvegia a redus temporar TVA pentru transport, cazare și muzee. Este nevoie de un pachet de masuri reale și substanțiale care ar putea reduce efectele pandemiei asupra economiei.
Mai este timp să evitam o prăbușire a economiei, daca piloții controlează aterizarea. Dar, atenție, nu mai e mult timp de redresare până la sol!