Florian Neagu (BNR): Solvabilitatea și lichiditatea sistemului bancar românesc sunt peste media europeană
„Cred că sunt mai multe lucruri pe care noi la Banca Naţională le facem pentru a sprijini antreprenorii. În primul rând, ne asigurăm că băncile au suficientă lichiditate şi suficient capital pentru ca activitatea de creditare să continue în condiţii normale. Iar uitându-ne la indicatorii standard în monitorizarea acestui obiectiv, atât pe solvabilitate cât şi pe lichiditate, sectorul bancar românesc are valori semnificativ peste media europeană. Uitându-ne la cât creditează băncile din România, sunt multe nuanţe. În primul rând aş începe cu elementele structurale, când avem cel mai scăzut nivel de intermediere financiară din Europa în România.
Prin urmare, creditarea către companii şi creditarea către populaţie, ca raportare în PIB e cea mai mică. Şi te întrebi care ar fi motivele şi ce soluţii pot fi. (…) Când era legea care spunea că măcar 200 de lei să ai capital au fost foarte mulţi ani în care aproape jumătate din firmele din România, deci avem aproape 700.000, 350.000 de companii din România erau cu capitaluri negative. Nu ai cum să finanţezi o entitate care ea însăşi nu e dispusă se se ajute, nu ai cum să soliciţi unui terţ, în cazul acesta unei bănci, care 90% nu sunt banii ei, sunt banii deponenţilor, să îşi pună ea pielea la bătaie”, a spus Florian Neagu, la conferinţa „Indiciile macroeconomice ale insolvenţei sistemice. Realităţi şi soluţii pentru redresare”, organizată la Camera de Comerţ şi Industrie a României.
Al doilea element menţionat de acesta a fost o politică industrială care să orienteze resursele statului într-o direcţie şi, în felul acesta, şi creditorii să îşi orienteze resursele pentru că ştiu că aceea este viziunea statului român. El a precizat că Cehia, Polonia sau Ungaria au astfel de politici.
În altă ordine de idei, oficialul BNR a afirmat că subiectul insolvenţei a fost şi este pe radarul Băncii Naţionale, dar şi pe radarul instituţiilor europene de ceva timp.
Potrivit acestuia, la nivel european, se estima că numărul insolvenţelor va cunoaşte o creştere semnificativă în contextul pandemiei. Nu s-a întâmplat acest lucru pentru că autorităţile din aproape toate ţările au consumat resurse semnificative pentru a sprijini economia reală. Acest sprijin a condus însă la majorarea semnificativă a datoriilor. Şi, pe lângă această evoluţie pe care o întâlnim în aproape toate ţările, România se mai caracterizează prin câteva dezechilibre: deficitul fiscal şi deficitul de cont curent.
„Experienţa din ultimul secol pe plan internaţional arată că, atunci când într-o ţară se manifestă aceste dezechilibre, deficitul fiscal şi deficitul de cont curent, probabilitatea ca acestea să se translateze în economia reală prin creşterea numărului de insolvenţe se majorează semnificativ”, a adăugat Neagu.