„Îmi doresc să facem performanţă în zootehnie, dar o condiţie esenţială pentru a atinge acest obiectiv este să creştem efectivele de vaci de lapte în România. Veţi avea la îndemână programul Investalim creditele subvenţionate prin FGCR, iar MADR va veni cu forme de sprijin adaptate nevoilor sectorului, astfel încât să creştem efectivele de vaci de lapte. Prin Planul Naţional Strategic, de anul viitor, se va mări sprijinul cuplat în zootehnie la un total de 460 de euro/ha cu o încărcătură de trei vaci UVM (Unitate Vită Mare – unitatea de măsură pentru încărcătura de animale la hectar – n.r.) pentru cine produce porumb siloz. Vă încurajez să aveţi discuţii cu toate asociaţiile, să ajungeţi la o abordare comună pentru acest sector, iar la nivel de MADR veţi avea tot sprijinul pentru fermierii din zootehnie”, a afirmat Barbu în cadrul întâlnirii, potrivit unei postări pe pagina de Facebook a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Procedura de implementare a programului Investalim, menit să majoreze capacitatea de procesare a produselor agroalimentare în România, a fost adoptată pe 14 septembrie de Guvern, a anunţat şeful de la Agricultură, care a subliniat că programul va beneficia de un buget total de 590 de milioane de euro pentru perioada 2023 – 2026.
„Guvernul a adoptat o hotărâre privind procedura de implementare a programului Investalim. În acest act normativ sunt detaliate modalitatea de acordare a sprijinului de stat, condiţii generale privind plata ajutorului, respectiv indicatorii cantitativi şi calitativi ai investiţiei, criteriile de stabilizare, de stabilire a punctajului pentru întreprinderile solicitate, precum şi regulile privind menţinerea investiţiei finanţate prin Programul Investalim creştem capacitatea de procesare a produselor agroalimentare, astfel încât să nu mai exportăm materie primă şi apoi să fim nevoiţi să importăm produse alimentare procesate din afara ţării. Este o măsură menită să crească siguranţa alimentară a ţării şi să sprijine fermierii români. Bugetul programului Investalim este de 590 de milioane de euro pentru perioada 2023-2026. Asta înseamnă aproximativ 148 de milioane de euro, anual. Prin această schemă vor fi construite unităţi de procesare”, a declarat Barbu, la finalul şedinţei de Guvern.
Ministrul Agriculturii a subliniat faptul că unităţile de procesare sunt „exact cele care în România acum înregistrează un deficit comercial: prelucrarea şi conservarea cărnii, industria peştelui, industria cartofilor, domeniul sucurilor din fructe şi legume, prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor, fabricarea uleiului şi grăsimilor, fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor, fabricarea produselor de morărit, fabricarea pâinii şi fabricarea zahărului”.
„Intrăm în linie dreaptă cu acest program extrem de important pentru producţia românească, iar până la jumătatea lunii octombrie, de sesiunea de depunere a proiectelor”, a adăugat Florin Barbu.
Miercuri, 20 septembrie, Clubul Fermierilor Români a informat că Ghidul solicitantului pentru Programul Investalim 2023-2026 a fost lansat în dezbatere publică, sprijinul financiar fiind de minim 500.000 de euro.
Ghidul solicitantului cuprinde informaţii cu privire la buget, cheltuieli eligibile şi neeligibile, criteriile de eligibilitate, procedurile de aplicare, documentele necesare, termenele limită şi alte detalii relevante pentru solicitarea şi obţinerea ajutorului de stat.
Bugetul maxim al schemei este de aproximativ 600 milioane euro şi se vor acorda astfel: credite de angajament pentru emiterea de acorduri pentru finanţare pentru perioada 2023 – 2026 şi credite bugetare pentru plata ajutorului de stat pentru perioada 2024 – 2031. Bugetul mediu anual al schemei este de aproximativ 147,5 milioane euro.
Conform sursei citate, intensitatea sprijinului public nerambursabil variază în funcţie de regiunile de dezvoltare în care se situează beneficiarii: minim 35%-40% din costurile eligibile pentru beneficiarii din judeţul Ilfov, maxim 70% din costurile eligibile ale proiectului de investiţie pentru judeţele Galaţi, Prahova, Dolj, Gorj. În restul judeţelor, gradul de sprijin oscilează între limitele minime şi maxime specificate anterior.
„Beneficiarii programului sunt întreprinderile nou-înfiinţate sau întreprinderile în activitate (IMM şi întreprinderi mari). Aceştia vor trebui să asigure o contribuţie financiară de cel puţin 25% din costurile totale ale proiectului, din resurse proprii. (…) Ajutorul de stat este acordat întreprinderilor solicitante până la sfârşitul anului 2031 sub formă de sume nerambursabile. Cuantumul ajutorului financiar este stabilit în funcţie de costurile eligibile ale întreprinderii solicitante, în concordanţă cu limitele maxime de intensitate şi cu nivelul maxim al ajutorului de stat admis pentru fiecare întreprindere”, se menţionează în document.