Florin Cîțu promite că în curând perspectivele ratingului României vor evolua de la negativ la stabil

Florin Cîțu menționează că este foarte clar stipulat în raport că a fost menținut ratingul de țară pentru că Standard&Poor’s a avut încredere în Guvern și în politicile promovate de acesta.

Printre realizările Guvernului pe care le-a enumaerat Cîțu și prin care explicat succesul de ieri este modul în care România a gestionat pandemia de coronavirus au fost: numărul victimelor fiind unul redus față de alte țări din uniunea Europeană, faptul că România reușit să convingă investitorii străini în număr foarte mare prin emisiunea de obligațiuni, un număr record pentru această perioada, și că în primele trei luni ale anului țară noastră a fost singură de pe continent care a avut creștere economică. În opinia ministrului, această creștere economică a resetat modelele macroeconimice cu privire la evoluția economiei românești.

Ministrul liberal nu a ezitat să atace hotărât vechile guvernări social-democrate, pe care le-a acuzat că au lăsat finanțele țării într-o situație dezastruoasă, fapt care ar fi fost consemnat și de agențiile de rating, în special de Fitch, din a cărui raport a citat o frază cu privire la managemntul financiar defectuos din ultimii ani. Mai mult decât atât, potrivit lui Cîțu, perspectiva negativă pe care o are România în evaluarea ratingului este cauzată de fostele guvernări PSD. Ministrul a promis că în scurt timp perspectiva României va fi schimbată de agențiile de rating de la negativă la stabilă.

Reducerea ratingului ar fi dus la eliminarea României de pe piețele financiare. Acest guvern, menționează ministrul, a reușit să finanțeze un deficit estimat de 6,7% fără să apeleze la ajutorul unei instituții financiare, doar din piață. Scad costurile de împrumut pentru România și pentru bănci. Băncile din România se vor împrumută mai ieftin. O retrogradare a ratinguilui ar fi impedicat băncile să se finanțeze din exterior. O retrogradare ar fi însemnat o presiune mai mare pe leu.

„De ce este atât de important acest rating de ţară? Pentru că sunt beneficii importante nu doar pentru Guvernul României. Sunt beneficii pentru toţi cetăţenii României. Da, este important, ratingul de ţară permite României să se împrumute de pe pieţele internaţionale. Nu este vorba numai de cost. Reducerea de rating ar fi însemnat că am fi fost eliminaţi de pe pieţele internaţionale indiferent de cost. Acest Guvern a reuşit – şi este o premieră în ultimii 30 de ani pentru România, dar şi când ne uităm la nivel global – să finanţeze un deficit bugetar estimat de 6,7% fără ajutorul unei instituţii internaţionale, doar din piaţă. Revenim, beneficiile: da, scad costurile pentru Ministerul Finanţelor Publice şi implicit pentru toţi cetăţenii României. Da, Ministerul Finanţelor Publice poate să se împrumute de pe pieţele internaţionale, rămânem acolo. În acelaşi timp, băncile din România, toate instituţiile care vor să se finanţeze au acces la finanţare mai ieftină, de aceea este important acest rating, nu este doar în legătură cu ceea ce face Guvernul. Efectele sunt pentru toţi românii, pentru toţi cetăţenii, toţi cei care astăzi încearcă să ia un împrumut prin IMM Invest, încearcă să ia un credit pentru o casă, o companie care încearcă să ia un împrumut să se finanţeze. O retrogradare a ratingului ar fi însemnat ca toate aceste proiecte să fie oprite, pentru că aceste costuri de finanţare ar fi crescut, iar băncile nu ar mai fi avut acces la finanţare. De aceea, este foarte important să înţelegem că ceea ce facem când ne judecă cei de afară nu are implicaţii doar pentru noi, cei din Guvern. Are implicaţii reale pentru toţi românii”, a susţinut Cîţu.

Indicatorii de încredere, publicaţi de Comisia Europenă, aferenţi lunii mai, semnalează o revenire a economiei româneşti peste alte state din regiune, o încredere a agenţiilor economici în perspectivele economiei, a afirmat, sâmbătă, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, într-un briefing de presă.

„La începutul acestei perioade, abundau scenariile apocaliptice despre ce se întâmplă cu România, despre criza economică şi ni se arătau tot felul de scenarii cu o economie care se va prăbuşi. În primul trimestru, ştiţi foarte bine, avem cea mai mare creştere din Uniunea Europeană şi estimările recalibrate ale Comisiei Europene arată că România, chiar dacă este o contracţie a economiei mai mare decât o estimam noi, este sub ceea ce se întâmplă în restul Europei. Deci, până şi Comisia Europeană vede o contracţie economică, dar nu vede o contracţie la fel de mare ca în restul Europei. Măsurile pe care le-am luat – şi aş vrea să le menţionăm pe scurt astăzi: programul IMM Invest, şomajul tehnic, amânarea ratelor la plată, toate au dat rezultate şi se vede astăzi. Dar, cel mai important, şi este o informaţie pe care v-o aduc astăzi în premieră, cel mai important este că indicatorii de încredere aferenţi lunii mai semnalează o revenire a economiei româneşti peste alte state din regiune”, a declarat Florin Cîţu.

„Eu vă spun că în acest moment veţi vedea un interes mai mare al investitorilor pentru România. Bineînţeles că un curs valutar este determinat de piaţă, dar, astăzi, suntem mai importanţi pentru investitori şi asta înseamnă că ar trebui să vedem cât mai multe investiţii în România şi acest lucru ar trebui să reducă din presiunile de depreciere pe moneda naţională. Vom vedea acest lucru în perioada următoare, dar este un semnal pozitiv pentru toţi investitorii acest semnal al agenţiei de rating şi, repet, vom corecta şi perspectiva prin măsurile pe care le vom lua în perioada următoare”, a adăugat ministrul de Finanţe.

El a precizat că încrederea agenţilor economici în perspectivele economiei creşte, iar acesta este susţinută cu eforturi de la buget.

„Dacă vă uitaţi la acest indicator, este publicat de Comisia Europeană, veţi vedea că România este ţara în care încrederea creşte. Este o încredere care vine în special de la agenţii economici, de la agenţii economici în perspectivele acestei economii, o încredere pe care noi trebuie să o susţinem cu eforturile de la buget şi ştiţi foarte bine că urmează un plan economic de investiţii”, a mai spus Florin Cîţu.

Potrivit Comisiei Europene, Indicele de Încredere în Economie (Economic Sentiment Indicator – ESI) s-a prăbuşit, în aprilie 2020, atât în zona euro (-27,2 puncte, până la 67) cât şi în UE (-28,8 până la 65,8 puncte). Aceasta a fost cea mai puternică scădere lunară a ESI înregistrată din 1985, depăşind cu mult recordul negativ anterior din martie. Indicatorii sunt acum mult sub mediile lor pe termen lung de 100 şi foarte aproape de cele mai scăzute niveluri înregistrate în Marea Recesiune din martie 2009.

Indicatorul Employment Expectations Indicator (EEI) a scăzut la cel mai mic nivel înregistrat (cu 30,1 puncte la 63,7 în zona euro şi cu 31,2 puncte, până la 63,3 puncte în UE).

ESI a ajuns la valoarea 65,3 puncte în România, în aprilie 2020, de la 99,6 în martie, acesta fiind cel mai scăzut nivel din anul 2000.