UPDATE – Florin Cîțu: Victorie! Fitch a menținut ratingul de țară pentru România

„Ratingul României este susţinut de nivelul moderat al datoriei guvernamentale, precum şi de un PIB per capita şi indicatorii privind guvernanţa şi dezvoltarea umană, care sunt peste cele ale altor ţări care beneficiază de un rating din categoria „BBB”. Însă acestea puncte tari sunt contrabalansate de un deficit bugetar şi un deficit de cont curent mari comparativ cu ale altor ţări”, a anunţat Fitch.

„Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanţelor publice din cauza unor politici pro-ciclice din ultimii ani, precum şi impactul pandemiei de coronavirus asupra performanţelor economice şi fiscale. Deşi Fitch se aşteaptă ca economia să îşi revină începând din 2021, incertitudinea cu privire la evoluţiile politice, combinată cu o nouă explozie a numărului de cazuri de infecţie, atât pe plan intern cât şi la nivel global, continuă să afecteze perspectiva economică şi fiscală. Istoricul slab în ceea ce priveşte consolidarea fiscală în pofida creşterii economice mari din ultimii ani, precum şi nivelul ridicat al rigidităţilor bugetare vor continua să reprezinte o provocare semnificativă la adresa finanţelor publice pe termen mediu” susţine Fitch Ratings.

Analiştii Fitch se aşteaptă ca deficitul guvernamental al României să atingă un maxim istoric de 9,5% din PIB la finele acestui an, pe fondul creşterii rapide a cheltuielilor din cauza pandemiei, al majorării pensiilor din septembrie, al accelerării cheltuielilor de capital şi diminuării veniturilor. Fitch se aşteaptă ca deficitul guvernamental să se reducă la 6,8% în 2021 şi 4,5% în 2022, ca urmare a revenirii veniturilor şi eliminării măsurilor de susţinere.

„Scenariul de bază al Fitch este că actualul Parlament, care este controlat de opoziţie, nu va reuşi să reintroducă majorarea iniţială cu 40% a pensiilor, deoarece este foarte probabil ca preşedintele şi Guvernul să amâne această mişcare până după următoarele alegeri parlamentare”, precizează Fitch.

Agenţia de evaluare prognozează că economia României se va contracta cu 5% în 2020, o performanţă mai bună faţă de o contracţie medie de 6,7% pentru celelalte ţări din categoria „BBB”, graţie unor investiţii mai puternice. Fitch este de părere că măsurile de sprijin adoptate ca răspuns la pandemie (care ar putea să se ridice la 7% din PIB în 2020) au fost eficiente în limitarea impactului negativ asupra micilor companii şi a gradului de ocupare, dar presiunile în jos vor persista având în vedere reapariţia coronavirusului. Rata şomajului ar urma să atingă un vârf de 7,3% în 2021, după care va scădea uşor în 2022.

„Conform scenariului nostru de bază, economia va înregistra, în medie, un avans de 4% în 2021-2022, susţinută de revenirea cererii interne şi externe. Presupunem că unele dintre măsurile de sprijin vor fi prelungite în 2021, în special cele concentrate pe menţinerea locurilor de muncă, însă acestea ar putea să fie insuficiente pentru a preveni o nouă contracţie a economiei dacă măsuri de carantină similare cu cele din trimestrul al doilea vor fi introduse din nou. Există unele incertitudini cu privire la impactul pe termen mediu al pandemiei asupra României, deoarece unele sectoare din servicii precum tehnologia informaţiei şi comunicaţiile ar putea beneficia, în timp ce micile firme din sectorul manufacturier ar putea suferi pierderi permanente”, apreciază Fitch.

Agenţia de evaluare subliniază că principalii factori care, individual sau împreună, ar putea conduce la o retrogradare a ratingului suveran sunt: o deteriorare bruscă a sustenabilităţii datoriei pe termen mediu, de exemplu ca urmare a unui eşec în a compensa sau amâna majorarea cheltuielilor şi/sau a implementa o strategie credibilă de consolidare pe termen mediu după şocul provocat de pandemie, precum şi perspective mai slabe de creştere pe termen mediu, de exemplu ca urmare a unei perioade mai lungi de contracţie economică.

În sens invers, principalii factori care ar putea conduce la o îmbunătăţire a ratingului sunt încrederea că raportul datorie/PIB se va stabiliza pe termen mediu, de exemplu ca urmare a unei consolidări fiscale după pandemie, precum şi o reducere a vulnerabilităţilor externe, via o îmbunătăţire susţinută a indicatorilor privind datoria externă.