Guvernul a adoptat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Ce conține. DOCUMENT

Potrivit premierului, după bugetul de stat, PNRR a fost „al doilea test” al coaliţiei guvernamentale, care arată „foarte clar” că aceasta este „unită, puternică şi pusă pe treabă pentru următorii ani de zile”.

„Având în vedere că PNRR trebuie implementat până în 2026, se pare că trebuie să fim aici şi după 2024, ca să ne asigurăm că este implementat. (…) Astăzi intrăm în dezbatere publică. Toată lumea va vedea programul. Săptămâna viitoare, printr-un memorandum, vom adopta mandatul prin care va fi negociat acest program”, a arătat Cîţu, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.

El a mulţumit tuturor miniştrilor implicaţi în elaborarea PNRR, menţionându-i în special pe ministrul Cristian Ghinea şi pe vicepremierul Dan Barna, dar şi pe liderul PNL, Ludovic Orban.

Textul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă poate fi citit aici.

„Avem astăzi, pentru dezbatere publică, un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă care reprezintă priorităţile României astăzi. Alocăm resurse importante pentru infrastructură rutieră şi feroviară, dar şi autostrăzi. Bineînţeles, reţeaua de gaze. Vrem să construim spitale noi, spunem foarte clar în acest program. Şi, bineînţeles, şi măsuri sociale. Deci, acordăm importanţă tuturor priorităţilor. O reformă de care România avea nevoie”, a precizat Florin Cîţu.

Întrebat dacă planul va fi dezbătut în plenul reunit al celor două Camere, Cîţu a declarat că va avea loc o prezentare în Parlament, dar că aprobarea are loc la nivelul Guvernului.

„Planul a fost prezentat în Parlamentul României, în comisii, şi va fi prezentat, înţeleg de la domnul ministru, din nou, în Parlamentul României, deci este prezentat şi în Parlamentul României. Dar aprobarea, dezbaterea se face în Guvernul României”, a spus Cîţu.

Întrebat cum vede comunicarea cu reprezentanţii PSD în vederea implementării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în condiţiile în care liderii social democraţi au anunţat intenţia depunerii unei moţiuni de cenzură, Cîţu a replicat că Guvernul va ignora astfel de demersuri.

„Eu îmi aduc aminte că anul trecut am făcut parte dintr-un guvern care a guvernat România într-o perioadă dificilă, cu un parlament majoritar condus de PSD care încerca să ne oprească în fiecare zi şi am reuşit să facem faţă şi am reuşit să guvernăm România bine anul trecut. Anul acesta o să-i ignorăm”, a spus Cîţu.

Câteva dintre alocările de bani făcute prin intermediul PNRR:

1. Reforma sistemului de pensii şi reforme fiscale, componenta 1 a Pilonului III („Creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii”) din Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR), are un buget iniţial de negociere de 110 milioane de euro, potrivit textului PNRR publicat vineri;

2. Construirea a şapte sedii pentru instanţe, înfiinţarea unei structuri specializate de parchet care să investigheze infracţiunile de mediu, în special tăierile ilegale de păduri, dar şi extinderea şi consolidarea capacităţii Parchetului General, DIICOT şi DNA pentru a investiga fenomenul infracţional prin „mijloace tehnice”;

3. Bugetul iniţial de negociere alocat industriilor creative este de 77 de milioane de euro;

4. Se prevede un „buget iniţial de negociere” de 510 milioane de euro pentru componenta Cercetare, Dezvoltare, Inovare;

5. 1.600 de şcoli identificate cu un număr mare de elevi cu risc de abandon vor beneficia de scheme de granturi;

6. Un buget de investiții de 5 miliarde de euro pentru transportul feroviar și 4,5 miliarde de euro pentru transportul rutier;

7. Este prevăzută alocarea unui fond de 4 miliarde de euro pentru localităţi, la componenta de reformă denumită „România comunităţilor”;

8. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) propune în componenta 1 a Pilonului II – „Transformarea digitală” un buget de 2,59 miliarde de euro pentru standardizarea, transformarea şi consolidarea datelor guvernamentale, schimbarea normativelor privind arhivarea şi extinderea cărţii de identitate electronică, a semnăturii digitale pentru populaţie şi a domiciliului electronic.

9. PNRR are prevăzut în componenta 3 Broadband şi 5G a Pilonului II – „Transformarea digitală” un buget iniţial de negociere de 650 de milioane de euro pentru alinierea strategiei naţionale în domeniul conectivităţii digitale la obiectivele UE 2025.