Florin Cîţu: Menținerea ratingului este un semnal clar pentru toți investitorii din lume pentru a veni să investească în România

„Cel mai mult în acest an am reuşit să recâştigăm încrederea investitorilor şi a instituţiilor internaţionale. Am preluat o economie în care nimeni nu mai avea încredere. O economie în care dobânzile crescuseră trei ani la rând, în timp ce în tot restul Europei ele scădeau. Am reuşit să facem ca dobânzile să scadă în fiecare lună, să ne împrumutăm din ce în ce mai ieftin. Este un semnal clar pentru toţi investitorii din lume. Mergeţi şi investiţi în România. Este o economie de încredere şi va rămâne o economie de încredere”, a declarat ministrul Finanţelor, sâmbătă dimineaţa, la Palatul Victoria.

Declaraţia şefului de la Finanţe vine după decizia agenţiei internaţionale de evaluare financiară S&P de a menţine ratingul României în categoria calificativelor recomandate investiţiilor (BBB-).

Ministrul a subliniat încă o dată că decizia S&P este cu atât mai importantă cu cât vine într-un an în care ţări cu economii dezvoltate au fost retrogradate, arătând că Italia a ajuns acum la ratingul României.

„Un an în care ţări cu economii dezvoltate din păcate au suferit. Italia a avut ratingul retrogradat, iar azi a ajuns la nivelul României. Anglia este un alt exemplu. Sunt ţări care nu au reuşit să treacă prin această perioadă cu ratingul neschimbat. Ţări dezvoltate, cu tradiţie. România a reuşit acest lucru”, a arătat Cîţu.

El a explicat că agenţia de rating a apreciat în comunicat nivelul moderat al datoriei publice şi al datoriei externe şi şi-a exprimat convingerea ca guvernul care va fi numit după alegerile generale din decembrie va reduce dezechilibrele fiscale şi va continua să ofere un sprijin fiscal amplu care să încurajeze redresarea economică în 2021.

„Este clar că mesajele publice ale preşedintelui Iohannis şi ale noastre de continuitate şi de consolidare fiscală în perioada următoare au cântărit foarte mult în decizia luată de S&P”, a precizat ministrul Finanţelor.

Florin Cîţu a mai precizat că reprezentanţii agenţiei de rating au atras atenţia că finanţele publice din România au fost distruse de trei ani de guvernare de stânga şi au apreciat eforturile depuse de guvernul liberal în 2020, într-o perioadă dificilă, de a menţine echilibrul şi de a nu se lăsa pradă populismului.

Cât priveşte estimările S&P referitoare la dinamica economiei în 2020 şi 2021, ministrul consideră că acestea sunt pe aceeaşi direcţie cu cele ale oficialilor români, instituţia mizând pe o revenire puternică a economiei în 2021.

Cîţu a vorbit din nou despre toamna anului 2008, când două agenţii de rating au redus calificativul României sub cel recomandat pentru investiţii, precizând că, după momentul respectiv, a urmat o perioadă cu dobânzi exorbitante, deprecierea monedei naţionale, iar România aproape că a intrat în incapacitate de plată şi nu s-a mai putut finanţa de pe pieţe.

„Revenirea economiei a fost una dintre cele mai dificile şi de durată din istoria modernă a României. Ne-am revenit abia prin 2012 comparativ cu acest an când ne-am revenit deja în T3 şi vom avea anul viitor creştere economică”, a continuat ministrul citat.

Păstrarea ratingului are implicaţii reale pentru toţi românii, pentru că înseamnă dobânzi mai mici, astfel încât să poată fi finanţate toate proiectele de investiţii.

„În raport, S&P în foloseşte ca ancoră succesul preşedintelui Iohannis în negocierile cu Comisia Europeană. Cele 80 de miliarde de euro care vor veni în perioada următoare au cântărit foarte mult în decizia S&P de a păstra ratingul României. Am spus că am reuşit imposibilul. Să păstrezi ratingul de ţară în situaţia prin care a trecut România, după ce am moştenit o ţară cu finanţe ciuruite, cu un dezmăţ fiscal, acea ţopăială fiscală făcută de guvernul anterior cu 500 de modificări ale Codului Fiscal, să reuşim să reducem taxe, să avem venituri mai mari la buget, dar să păstrăm şi echilibrul bugetar în parametrii pe care i-am negociat şi prezentat transparent către instituţiile internaţionale şi agenţiile de rating este un succes. În acelaşi timp confirmă scenariul nostru de bază care îi contrazice pe toţi acei profeţi falşi care s-au perindat pe la televiziunile prietene opoziţiei, oameni care au furat alături de opoziţie, şi vedeau pentru România cel mai negru scenariu. Am evitat acest scenariu într-un an foarte dificil”, a subliniat Florin Cîţu.

Standard & Poor’s a confirmat vineri la „BBB minus /A-3” ratingul României pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală şi a menţinut perspectiva negativă, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

S&P se aşteaptă ca economia României să înregistreze o contracţie de 5,2% în 2020, iar deficitul bugetar să se adâncească la 9,2% din PIB. Pentru anul viitor, agenţia se aşteaptă la o creştere a PIB-ului României de 4%. Totuşi, S&P anticipează că economia va reveni la nivelul din 2019 numai în 2022.

În scenariul de bază al agenţiei, după alegerile parlamentare din decembrie, viitorul Guvern va implementa eforturi credibile de consolidare, pentru a stabiliza nivelul datoriei sub 60% din PIB. În plus, dinamica politică complexă a României continuă să obstrucţioneze direcţia politicii sale viitoare şi fiabilitatea execuţiei politicilor, apreciază agenţia de evaluare financiară.

România beneficiază de un rating favorabil investiţiilor din partea agenţiilor internaţionale de evaluare financiară.

La data de 30 octombrie 2020, agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă, aceasta fiind din categoria „investment-grade”, recomandat pentru investiţii. Ratingul României este susţinut de nivelul moderat al datoriei guvernamentale, precum şi de un PIB per capita şi indicatorii privind guvernanţa şi dezvoltarea umană care sunt superiori altor state ce beneficiază de un rating din categoria „BBB”.

Şi agenţia de evaluare financiară Moody’s a păstrat ratingul României în categoria recomandată investitorilor. Calificativul suveran pe termen lung „Baa3” a fost confirmat în aprilie 2020.