„Tranzacţia a fost aprobată în februarie 2019 de Guvernul PSD. Eu şi Ministerul Finanţelor Publice încă nu am aprobat fuziunea EXIM cu Banca Românească. Deja am anunţat planurile pentru CEC Bank, atragerea BERD şi IFC în acţionariat. În primele zile din 2020 voi anunţa ce urmează pentru EXIM Bank, EXIMAsig şi Fondurile de Garantare şi Contragarantare”, a scris ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, pepagina sa de Facebook.
Fuziunea a fost aprobată printr-o Hotărâre de Guvern, obiectul de activitate al Eximbank a fost extins pentru ca banca de stat să poată prelua toate operaţiunile derulate de Banca Românească. Banca va avea la dispoziţie un an de zile pentru a perfecta fuziunea. Preţul tranzacţiei este unul mult mai mic decât s-a vehiculat pînă în prezent, conform unor surse apropiate tranzacției: valoarea pe care statul o plăteşte pentru achiziţia Băncii Româneşti nu depășește 50 de milioane de euro, excluzând linia de credit pe care Banca Românească o avea de plătit către National Bank of Greece. Viitoarea bancă va putea desfăşura activităţi de retail, operaţiuni specifice băncilor comerciale, dar şi operaţiuni în contul statului, aşa cum desfăşura pe vremuri Banca Română de Comerţ Exterior.
Aprobată de BNR
În Consiliul de Administrație din 12 decembrie, Banca Națională a avizat achiziţia Băncii Româneşti de către Eximbank, conform unor surse din BNR. Decizia urmează a fi furnizată și Eximbank. Cele două bănci au la dispoziție un an pentru a perfecta fuziunea.
În iunie, anul acesta, EximBank și National Bank of Greece au semnat acordul de achiziție a 99,28% din Banca Românească.
Achiziţia ar face parte din eforturile statului român de a-şi crea o bancă universală, care, alături de CEC Bank, să ocupe 10% din piaţa bancară, statul ajungând astfel în top 10 bancar. Crearea unei Bănci de Dezvoltare care să finanţeze lucrările de infrastructură şi capitalul românesc era unul dintre punctele din programul de guvernare al PSD.