„Din datele oficiale ale BNR, astăzi, 715.705 clienți persoane fizice au băncilor dețin restanțe mai mari de 30 de zile, implicit cu o sumă mult mai mică se află în curs de executare”, a precizat Dănescu, la dezbaterea proiectului de lege privind insolvența persoanelor fizice.
În opinia oficialului ARB, o lege privind insolvența persoanelor fizice ar trebui să aibă la bază o cercetare și acordul tuturor părților implicate, BNR, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, Agenția Națională pentru protecția consumatorului și ARB, fără să fie influențată de presiuni de natură politică sau să fie afectată disciplina financiară. „O astfel de inițiativă ar putea fi preluată, aplicată și folosită prin lege împotriva legii”, a afirmat Dănescu.
El a spus că numai în aparență există o presiune a creditorilor asupra debitorilor pentru plata ratelor restante și că ar fi supuși unor măsuri care nu le dau posibilitatea redresării financiare sau restructurării creditelor. „Noi credem că, dimpotrivă, această aparență nu corespunde realității deoarece băncile și-au asigurat soluții de restructurare a creditelor, prin norme și reglementări, pentru a evita intrarea debitorilor în incapacitatea de plată și începerea recuperării creanțelor prin proceduri judiciare”, a susținut Dănescu.
Potrivit oficialilor ARB, 20% din volumul creditelor acordate de bănci sunt restructurate, iar băncile încearcă întotdeauna să-și ajute clienții.
Vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Bordea, a spus că Tribunalul Municipiului București are 35.000 de dosare nou intrate privind falimentul persoanelor, dar pe rol sunt 68.000 dosare de faliment.
„Există problema resurselor justiției în ceea ce privește soluționarea unor asemenea litigii. TMB are 35.000 de dosare nou intrate, dar pe rol sunt 68.000 de dosare de faliment. Procedurile sunt greoaie, trebuie găsită o modalitate mai flexibilă de soluționare’, a afirmat Bordea.
El a mai spus că trebuie ca magistrații care se ocupă cu aceste probleme să fie specializați și a apreciat că o soluție ar fi ca pe lângă fiecare Curte de Apel să existe un tribunal specializat în ceea ce privește insolvența.
Mai mulți deputați din comisia juridică au dezbătut inițiativa legislativă privind falimentul persoanelor fizice, inițiată de deputatul minorităților naționale Mircea Grosaru, stabilind că acest proiect, împreună cu alte două inițiative legislative pe această temă depuse în 2010, să fie discutate la pachet cu noul Cod al insolvenței.
Grosaru a precizat că în termen de 45 de zile de la decizia Curții Constituționale privind neconstituționalitatea noului cod al insolvenței, Parlamentul trebuie să pună în acord articolele neconstituționale. „Noi vom propune, și au fost de acord și ARB și CSM, ca acest proiect privind insolvența persoanelor fizice să fie discutat ca parte componentă a Codului insolvenței’, a spus Grosaru.
Potrivit lui Grosaru, proiectul insolvenței persoanelor fizice prevede ca atunci când o persoană acumulează datorii mai mari de 10.000 de euro pe care nu le poate achita către bănci sau către diverse persoane fizice sau juridice să se declare în insolvență printr-o declarație pe propria răspundere.