FMI a aprobat a cincea revizuire a acordului cu România şi disponibilizarea a 475 mil. euro

Board-ul Fondului Monetar Internaþional (FMI) a aprobat vineri cea de-a cincea revizuire a acordului preventiv cu România şi, concomitent, disponibilizarea a încă 519,4 milioane euro din suma totală de 3,5 miliarde euro.

„Votul a arătat că Guvernul este angajat în respectarea acordului cu FMI. În timpul dezbaterilor, membrii board-ului au transmis autorităţilor române să accelereze reformele structurale pentru a creşte competitivitatea economiei. Au fost lucruri generale privind reformele structurale, consolidarea fiscală şi politica monetară, care trebuie să rămână în continuare prudentă în condiţiile turbulenţelor din zona euro”, a declarat pentru MEDIAFAX reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu.

Autorităţile române au indicat că vor trata în continuare acordul ca preventiv, aceasta înseamnând că nu intenţionează să tragă din fonduri disponibile, se arată într-un comunicat al FMI.

Finalizarea celei de-a cincea evaluări face disponibilă pentru România o tranşă de circa 519,4 milioane de euro, iar totalul resurselor financiare care pot fi accesate de statul român prin accord ajunge la circa 2,67 miliarde de euro, din totalul programului de circa 3,7 miliarde de euro.

„Rezultatele economice ale României în cadrul acordului rămân solide, PIB ar trebui să se accelereze în a doua jumătate a anului, inflaţia rămâne sub control, iar poziţia bugetară şi deficitul de cont curent continuă să se îmbunătăţească. Totuşi, în contextul riscurilor externe, o implementare cât mai fermă a angajamentelor din program, inclusiv măsuri structurale, este necesară pentru păstrarea stabilităţii macroeconomice şi accelerarea creşterii economice potenţiale”, a declarat directorul adjunct al FMI Nemat Shafik.

FMI cere Guvernului disciplineă în privinţa cheltuielilor, precum şi reforme în energie şi transporturi.

„Ţinta de deficit bugetar a fost relaxată uşor, pentru a permite unele cheltuieli contraciclice. O disciplină strictă în privinţa cheltuielilor va fi necesară pentru a atinge ţintele revizuite. Mai pe larg, pot rămâne necesare, pentru atingerea obiectivelor fiscale din program, eforturi sporite pentru rezolvarea arieratelor rămase, precum şi reforme în domeniile fiscalităţii şi sănătăţii. Autorităţile trebuie să progreseze şi cu reformele din domeniile energie şi transporturi, unde perturbările legate de preţ şi administrarea ineficientă continuă să afecteze eficienţa. În această privinţă, trebuie intensificate eforturile de a restructura şi privatiza companii de stat. Reformele lente de până în prezent au descurajat investiţiile şi au tras în jos nivelul de trai”, a spus Shafik.

Sistemul bancar din România rămâne vulnerabil la crizei externe, iar autorităţile trebuie să întărească supravegherea şi instrumentele de interveneţie.

„Sistemul bancar din România rămâne vulnerabil la situaţia din Europa, ca urmare a legăturilor financiare strânse. Rata de adecvare a capitalului băncilor este bună, iar provizioanele ridicate, dar creditele neperformante continuă să urce. În acest context, autorităţile ar trebui să întărească şi mai mult supravegherea sectorului financiar şi cadrul de combatere a crizei. Politica monetară trebuie să rămână, de asemenea, precaută, iar politica cursului de schimb ar trebui să limiteze intervenţiile atât timp cât impactul deprecierii monedei asupra preţurilor şi situaţiei financiare rămâne modest”, a adăugat directorul adjunct al FMI.

Cea de-a cincea revizuire a fost ultima condusă de americanul Jeffrey Franks, care va fi înlocuit din această vară de olandezul Erik de Vrijer.

Principalul angajament din cadrul acordului îl reprezintă introducerea managementului privat la companiile de stat şi privatizarea parţială, în special prin listarea la bursă, sau vânazarea de pachete majoritare de acţiuni.

Statul român a convenit cu FMI să organizeze oferte publice pentru 15% din acţiunile Transgaz până la 15 iunie, 15% din Romgaz până la mijlocul lunii septembrie, 10% din Hidroelectrica până la jumătatea lunii octombrie, şi să urgenteze pregătirile pentru vânzarea a 10% din titlurile Nuclearelectrica până la sfârşitul acestui an. Obiectivul privind vânzarea pachetului de acţiuni la Hidroelectrica nu mai poate fi atins în termenul prevăzut, după intrarea companiei în insolvenţă.

Totodată, 20% din acţiunile Tarom ar urma să fie listate la bursă până la finele acestui an, termen prevăzut şi pentru cedarea pachetului majoritar la CFR Marfă, potrivit scrisorii de intenţie convenită cu FMI.

Guvernul s-a mai angajat să vândă, până în prima parte a anului viitor, o participaţie majoritară la Electrica, precum şi participaţiile minoritare deţinute de stat la filialele Electrica deja privatizate.

Tot în prima parte a lui 2013, Executivul va privatiza noul producător de energie care trebuie format, până în iulie 2012, prin fuziunea centralelor Paroşeni şi Mintia şi a celor patru mine viabile ale Companiei Naţionale a Huilei.

Acelaşi termen a fost stabilit pentru privatizarea noului producător de energie CE Oltenia, creat la mijlocul lunii mai prin fuziunea complexelor energetice Craiova, Rovinari şi Turceni. Elcen Bucureşti ar trebui de asemenea privatizată în 2013.

Executivul s-a angajat să menţină deficitul bugetar cash în limita a 2,2% din PIB, în condiţiile în care PIB-ul pentru acest an a fost revizuit, potrivit ultimei strategii fiscal-bugetare, în uşoară scădere comparativ cu estimarea anterioară, de la 609,7 miliarde lei la 607,5 miliarde lei.

În aceaşi timp, Cabinetul Ponta a menţinut angajamentele asumate de precedentele guverne privind reformele strucuturale. În acest sens, Executivul trebuie să prezinte până la finele lunii iunie proiectul de lege privind reforma în sănătate, care să fie supus dezbaterii publice.

Guvernul a transmis FMI şi că va menţine taxa de clawback în industria farmaceutică, contestată de către producătorii de medicamente, prezentând acest sistem de taxare ca metodă principală pentru a evita acumularea de noi arierate în domeniu.

Autorităţile s-au angajat faţă de FMI să elimine treptat preţul reglementat la gazele naturale pentru consumatorii industriali până la sfârşitul anului 2014, dar ar putea prelungi perioada până la finele lui 2015 dacă vor exista diferenţe prea mari între preţul mediu european şi cel de import.

De asemenea, Guvernul va înfiinţa o piaţă de tranzacţionare a gazelor, care va fi dezvoltată de OPCOM şi va fi operaţională la 1 ianuarie 2013, după care va vinde acţiuni la operatorul pieţei de energie companiilor şi poate şi burselor de profil din regiune.

Preţul reglementat al energiei electrice va fi majorat cu 5% până la sfârşitul lunii iunie atât pentru populaţie, cât şi pentru consumatorii industriali, iar Executivul menţine în memorandumul cu FMI calendarul de eliminare a tarifelor administrate la electricitate asumat de Guvernul Boc.

România are în derulare un acord de tip preventiv cu FMI în valoare de 3,6 miliarde euro, completat de o înţelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro. În urmă cu două săptămâni, Banca Mondială a aprobat un memorandum de înţelegere cu România în urma căruia instituţia a pus la dispoziţie o linie de credit de 1 miliard de euro.