În cel mai recent raport „World Economic Outlook” (WEO), publicat marţi de instituţia financiară internaţională, se estimează un avans al economiei mondiale de 2,8% în 2025 şi de 3% în 2026, după ce în ianuarie se previziona o expansiune de 3,3% anul acesta şi anul viitor.
Inflaţia ar urma să scadă mult mai lent decât se prognoza în ianuarie, ţinând cont de impactul taxelor vamale americane şi ar urma să se situeze la 4,3% în 2025 şi la 3,6% în 2026, cu revizuiri în creştere „semnificative” în SUA şi alte economii avansate.
FMI a numit raportul „o previziune de referinţă” pe baza evoluţiilor până în 4 aprilie, citând complexitatea extremă şi fluiditatea din prezent.
„Intrăm într-o nouă eră, deoarece sistemul economic global care a operat în ultimii 80 de ani este resetat”, le-a spus jurnaliştilor economistul şef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas.
Escaladarea severă a tensiunilor comerciale şi nivelul ridicat al incertitudinilor privind politicile viitoare vor avea un impact semnificativ asupra activităţii economice la nivel global.
„Este semnificativ şi afectează toate regiunile lumii. Vedem o creştere mai redusă a economiei SUA, a zonei euro, a Chinei, dar şi în alte părţi ale lumii”, a explicat Gourinchas, într-un interviu acordat Reuters.
Acesta a adăugat: „Dacă se va ajunge la o escaladarea a tensiunilor comerciale între SUA şi alte ţări, vor creşte incertitudinea şi volatilitatea de pe pieţe, ceea ce va duce la înăsprirea condiţiilor financiare. Efectele în ansamblu vor reduce şi mai mult perspectivele privind creşterea economiei mondiale”.
Perspectivele de creştere pe termen mediu rămân mediocre, estimarea pe cinci ani situându-se la 3,2%, sub media de 3,7% din 2000 -2019, fără perspective de îmbunătăţire în absenţa unor reforme structurale semnificative, avertizează FMI.
Instituţia a înrăutăţit previziunile prind creşterea comerţului global la 1,7%, jumătate din avansul înregistrat în 2024, reflectând accelerarea fragmentării economiei mondiale. Comerţul va continua, dar va costa mai mult şi va fi mai puţin eficient, susţine FMI, citând confuzia şi incertitudinea privind locurile de investiţii, de aprovizionare cu produse şi de cumpărare a componentelor. ”Restabilirea predictibilităţii, claritatea din sistemul comercial, indiferent de forma acestuia, este critică”, se arată în raport.
FMI a înrăutăţit previziunile privind creşterea economiei SUA la 1,8% în 2025, de la 2,8% în 2024, şi la doar 1,7% în 2026, pe fondul incertitudinilor politice şi tensiunilor comerciale. În plus, a explicat Gourinchas, FMI se aşteaptă acum ca inflaţia în SUA să ajungă la 3% în 2025, faţă de un nivel de 2% previzionat în ianuarie, în urma efectelor taxelor vamale.
Întrebat de impactul oricăror acţiuni ale Casei Albe de a-l înlocui pe preşedintele Rezervei Federale a SUA, Jerome Powell, Gourinchas a răspuns că este „extrem de important” ca băncile centrale să rămână independente, pentru a-şi menţine credibilitatea în ţinerea sub control a inflaţiei.
Economia zonei euro ar urma să încetinească la 0,8% în 2025 şi la 1,2% în 2026, după ce FMI previziona în ianuarie un avans de 1% anul acesta şi de 1,4% anul viitor. Excepţia este Spania, care ar urma să înregistreze o expansiune de 2,5% anul acesta. Atenuarea reglementărilor fiscale şi majorarea consumului, în urma creşterii salariilor, nu va ajuta prea mult Germania, consideră FMI. Cea mai mare economie europeană ar urma să înregistreze o creştere zero anul acesta şi 0,9% în 2026.
Marea Britanie ar urma să înregistreze o expansiune de 1,1% în 2025, şi de 1,4% în 2026, reflectând impactul taxelor vamale americane şi consumul privat mai slab, apreciază FMI.
Sursa foto: Picryl.com