Ca şi în cazul Atenei, discuţiile între Nicosia şi Troika formată din FMI, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană au trenat îndelung pe tema măsurilor economice solicitate ţării în schimbul unor noi împrumuturi.
După mai multe luni de blocaj, creditorii ţării şi-au exprimat satisfacţia la sfârşitul lui mai pentru progresele realizate de Cipru, potrivit Agerpres. Aceştia au salutat adoptarea unei reforme controversate în domeniul confiscărilor imobiliare şi au deschis drumul pentru vărsarea de către FMI a 278,4 de milioane de euro, care s-a produs vineri.
„În viitor, va fi important de menţinut elanul în favoarea reformelor”, a comentat nr. 2 al FMI, David Lipton, citat într-un comunicat, adăugând că nivelul „ridicat” al creanţelor nesigure rămâne o „prioritate urgentă”.
Cipru a făcut apel la Troika creditorilor în martie 2013, pentru a evita un faliment legat de prăbuşirea băncilor sale.
Însă amploarea planului său de ajutor, în valoare de 10 miliarde de euro şi care ar urma să se încheie în martie 2016, este totuşi una mult mai redusă decât cea a celor destinate Greciei, în valoare totală de 240 de milliarde de euro.
În primul trimestru din 2015, economia cipriotă a avut pentru prima dată creştere în aproape patru ani, cifrele oficiale indicând o creştere de 1,6% din PIB