FMI a publicat scrisoarea de intenţie convenită cu Guvernul. Vezi cele mai importante prevederi

Documentul reiterează angajamente mai vechi ale statului român faţă de FMI şi prevede, ca noutăţi faţă de scrisorile anterioare, mai multe măsuri pentru eficientizarea şi privatizarea companiilor de stat.

Scrisoarea a fost redactată în urma ultimei misiuni de evaluare a acordului cu FMI, din ianuarie-februarie.

România a îndeplinit ţintele fiscale şi obiectivele structurale convenite cu FMI, iar ţinta de deficit bugetar pentru acest an, de sub 3% din PIB pe metodologia ESA, respectiv 1,9% din PIB pe cash, ar trebui să poată fi atinse datorită veniturilor mai mari din taxe obţinute anul trecut.

Cu toate acestea, politica de austeritate pe partea de cheltuieli publice va trebui să continue, iar salariile bugetarilor şi pensiile din sistemul public rămân îngheţate, se spune în document, care reiterează astfel poziţia prezentată în scrisorile anterioare către Fond.

De asemenea, Guvernul reiterează angajamentul de a consolida absorbţia fondurilor UE şi anunţă că va angaja, până în luna iunie, 311 persoane în cadrul autorităţilor de management din acest domeniu (100 de posturi vacante, 211 de poziţii noi).

Totodată, statul reafirmă angajamentul privind liberalizarea pieţei energiei şi gazelor.

În sectorul energiei electrice, preţurile reglementate pentru consumatorii casnici şi non-casnici vor creşte cu 5% de la jumătatea anului.

Preţurile reglementate vor fi eliminate de la începutul anului 2014 pentru consumatorii non-casnici, iar dereglementarea tarifelor pentru populaţie se va derula treptat, în perioada 2013-2017.

Pentru preţurile la gaze, Guvernul trebuie să prezinte până la finele lunii aprilie un proiect care va prevedea, printre altele, o foaie de parcurs privind eliminarea treptată a tarifelor reglementate, precum şi măsuri pentru protejarea categoriilor sociale vulnerabile.

Totodată, scrisoarea notează că a început procesul de renegociere sau anulare a contractelor bilaterale din domeniul energiei, încheiate în afara pieţei OPCOM. Sunt subliniate contractele de acest tip încheiate de Hidroelectrica, societate care pierde venituri potenţiale de 175-220 milioane euro pe an din cauza acestor înţelegeri.

În continuare, documentul prezintă măsuri privind eficientizarea şi privatizarea companiilor de stat.

Astfel, Guvernul trebuie să găsească soluţii de finanţare până la finele lunii aprilie pentru linia de cale ferată Vâlcea-Vâlcele, chiar şi cu garanţii de stat.

De asemenea, CFR va trebui să încheie până la sfârşitul lunii iunie o înţelegere cu constructorul belgian Eurostation pentru modernizarea Gării de Nord din Bucureşti, să pună în funcţiune, până la sfârşitul lunii iulie, inelul de cale ferată al municipiului Bucureşti şi să îşi majoreze în acest an cu zece procente veniturile din bunurile închiriate.

Compania de căi ferate trebuie să continue procesul de licitaţii pentru trecerea în management privat a încă 1.600 kilometri de linie, de la 2.400 km în prezent. Segmentele de linie pentru care licitaţiile nu se vor încheia cu succes vor trebui închise, astfel încât CFR să administreze la sfârşitul lunii aprilie maximum 15.500 kilometri de cale ferată.

Totodată, statul ar trebui să folosească „mijloace bugetare şi/sau garanţii de stat” pentru a reduce, până la finele lunii iunie, arieratele CFR faţă de furnizorii de electricitate, se spune în scrisoare.

CFR Marfă şi CFR Călători trebuie să prezinte, până la mijlocul lunii aprilie, o analiză privind posibila fuziune a companiilor de întreţinere din subordinea celor doi operatori de transport feroviar, dar şi să valorifice până la sfârşitul lunii iunie inventarul de vagoane scoase din uz.

Scrisoarea stabileşte ca obiectiv pentru CFR Călători majorarea veniturilor cu 6% în acest an, în particular prin închirierea tuturor spaţiilor publicitare disponibile.

CFR Marfă mai trebuie să numească, până la finele lunii aprilie, un consultant pentru privatizarea unei participaţii majoritare la companie, obiectiv amânat de la termenul iniţial de la mijlocul lunii februarie.

Anunţul de vânzare a acţiunilor la CFR Marfă ar trebui publicat până la mijlocul lunii iunie, iar termenul pentru finalizarea privatizării este sfârşitul lunii octombrie, se arată în scrisoare.

Tot în domeniuil transportului public, Metrorex ar trebui să stabilească, până la sfârşitul lunii iunie, noi programe de funcţionare adaptate la cerinţele pieţei şi să crească veniturile prin introducerea în circulaţie, de la începutul anului viitor, a 16 noi garnituri.

De asemenea, Guvernul trebuie să includă operatorul metroului din Bucureşti pe lista de potenţiali beneficiari ai Programului Operaţional Sectorial Transport 2014-2020, pentru a facilita accesul companiei la fonduri UE, se arată în scrisoare.

Fondul Monetar Internaţional a mai cerut Guvernului să restituie companiei Boeing ultimul avion tip 737-800, închiriat de Tarom în urmă cu patru ani, sau să reuşească să reducă rata de chirie la nivelul pieţei, procedură care avea să fie încheiată cel târziu până la sfârşitul lunii martie a acestui an.

FMI a mai solicitat ca Tarom să aplice un program de reducere a cheltuielilor prin revizuirea rutelor de călătorie, a flotei de aeronave şi a structurii de organizare, relevă scrisoarea de intenţie.

Prospectul de privatizare a unei participaţii de cel puţin 20% din acţiunile Tarom, prin ofertă publică iniţială, ar trebui publicat până la finele lunii mai, astfel încât operaţiunea să fie finalizată până la jumătatea anului.

La Poşta Română, FMI a cerut reducerea personalului cu cel puţin 600 de angajaţi până la finele lunii martie şi reducerea numărului de oficii poştale de la 5.835 la sfârşitul anului trecut la sub 5.700 până la finele lunii aprilie.

De asemenea, prospectul de majorare de capital prin atragerea unui investitor strategic trebuie prezentat până la finele lunii mai, iar operaţiunea trebuie încheiată până la jumătatea anului.

România are în derulare un acord de tip preventiv cu FMI în valoare de 3,6 miliarde euro, completat de o înţelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro şi o linie de credit de 400 milioane euro de la Banca Mondială. Acordul cu instituţiile financiare internaţionale a fost încheiat în martie 2011, în prelungirea programului de 20 miliarde euro derulat în perioada 2009-2011.