FMI are nevoie de capital suplimentar de 350 miliarde dolari pentru a combate crizele economice
Oficialul de rang înalt a spus că o eventuală recapitalizare a FMI nu va face parte din planul anti-criză care va fi prezentat de liderii zonei euro în această lună.
O a doua sursă prezentă la discuţiile de la Paris ale miniştrilor de Finanţe ai statelor din G20 a avertizat că sunt şanse reduse pentru un acord de majorare a capitalului Fondului, la întâlnirea de două zile care începe vineri seara.
FMI analizează dacă îşi poate mări capacitatea de împrumut în caz de urgenţă prin emisiuni de obligaţiuni sau credite bilaterale, ca parte a unui proces de evaluare a resurselor de combatere a crizelor mandatat de directorul general Christine Lagarde.
Dacă o ţară de mărimea Italiei sau Spaniei ar avea nevoie să fie salvată, fondurile FMI ar fi grav afectate.
Acţionarii principali ai Fondului, precum SUA, Japonia, Germania şi China, ar putea fi însă reticenţi la o sursă independentă de finanţare, care le-ar reduce influenţa.
„FMI are resurse de 380 de miliarde de dolari. Dispune de o capacitate amplă. Europa are resurse substanţiale”, a declarat în această săptămână Lael Brainard, subsecretar al Trezoreriei SUA pentru Finanţe Internaţionale.
Lagarde şi angajaţi ai FMI au afirmat că resursele actuale ale instituţiei ar putea fi insuficiente dacă criza din Europa se agravează.
Potrivit unui studiu realizat de angajaţii Fondului, în cel mai grav scenariu FMI s-ar putea confrunta cu cereri de finanţare de 840 miliarde de dolari.
Prima sursă a arătat că între opţiunile analizate pentru combaterea crizei datoriilor se află împrumuturi bilaterale, vehicule speciale de finanţare şi acorduri de achiziţii de titluri.
Economiile BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud) favorizează creşterea bazei de capital a FMI, ca mijloc de contribuţie la susţinerea financiară a Greciei, au declarat joi surse din G20.
O altă sursă a declarat că FMI va prezenta zilele următoare un plan de înfiinţare a unor linii de credit pe termen scurt pentru ţările cu economii solide care se confruntă cu deficite de lichidităţi.
Aceste linii de finanţare ar putea fi folosite de statele din zona euro afectate de actuala criză de încredere în datoriile suverane din regiune.