Industria se confruntă cu dificultăţi în economiile G20 iar comerţul global rămâne slab, deşi cererea pentru servicii este puternică, în special în urma redresării turismului, apreciază FMI. Instituţia nu a prezentat modificări ale previziunii din aprilie, când estima că după o creştere de 3,4% în 2022, avansul economiei mondiale va încetini la 2,8% în 2023, dar a avertizat asupra riscurilor negative. Acestea includ potenţiala intensificare a războiului din Ucraina, inflaţia ridicată şi sporirea dificultăţilor din sectorul financiar, care ar putea perturba pieţele, scrie Agerpres.
Dar FMI a apreciat joi că inflaţia „pare că a atins nivelul de vârf” în 2022, iar inflaţia de bază se atenuează de asemenea. Reducerea perturbărilor din lanţurile de aprovizionare şi cererea mai redusă pentru mărfuri înseamnă probabil presiuni dezinflaţioniste, apreciază instituţia financiară.
Autorităţile din G20 trebuie să continue lupta contra inflaţiei dar trebuie să fie vigilente în privinţa indiciilor privind crizele din sistemul financiar, în urma majorării dobânzilor şi a problemelor din sectorul imobiliar. De asemenea, G20 trebuie să înăsprească politica monetară pentru a asigura sustenabilitatea datoriei şi crearea spaţiului fiscal, susţine FMI.
Instituţia a avertizat G20 de pericolul ca politica industrială să creeze distorsiuni în comerţ şi investiţii, citând subvenţiile acordate industriei în China şi cele pentru investiţii în energia verde din Statele Unite şi Uniunea Europeană.
„Astfel de politici creează riscul fragmentării producţiei şi duc la măsuri de retorsiune din partea partenerilor comerciali. Acestea ar putea afecta difuzarea tehnologiilor, atât între marile huburi tehnologice cât şi către economiile în curs de dezvoltare”, avertizează FMI.
În schimb, FMI cere ţărilor G20 „să dezvolte perspective comune privind folosirea adecvată a subvenţiilor”, ceea ce ar ajuta la îmbunătăţirea reglementărilor învechite ale OMC şi ar ajuta la evitarea fragmentării economiei mondiale.