Avertisment FMI: Inflaţia a crescut periculos în statele în curs de dezvoltare

Deşi FMI a observat o creştere periculoasă a inflaţiei în statele în curs de dezvoltare, a avertizat Europa că se confruntă cu riscuri din cauza fenomenului invers – deflaţia. Potrivit economiştilor, deflaţia, o scădere cronică a preţurilor, afectează întreaga economie, deoarece consumatorii evită să facă achiziţii în aşteptarea unor noi reduceri de preţuri, ceea ce afectează cererea şi forţează companiile să-şi reducă cheltuielile şi angajările, creând, astfel, un efect în spirală.

Estimările generale ale FMI privind evoluţia economiei mondiale în acest an rămân neschimbate, se arată într-un raport pregătit pentru reuniunea G20 (grupul celor mai mari economii ale lumii), care va avea loc în Australia, în perioada 22-23 februarie.

Săptămâna trecută, preşedintele executiv al Templeton Emerging Markets Group, Mark Mobius, a dat asigurări că retragerile masive de capital, care au dus la cel mai slab început de an pentru pieţele bursiere din statele emergente, se apropie de final, deoarece preţul activelor începe să arate atractiv.

‘Suntem aproape de punctul în care oamenii încep să spună că preţul activelor începe să arate destul de bine’, a afirmat Mobius, care supraveghează active de peste 50 miliarde de dolari pe pieţele emergente, la Templeton Emerging Markets.

Perspectiva lui Mobius, care face investiţii pe pieţele emergente de peste 40 de ani, este diferită de cea a lui Jim O’Neill, creatorul sintagmei BRIC pentru principalele patru mari economii în curs de dezvoltare, care a declarat recent că turbulenţele au creat oportunităţi de cumpărare.

În ultimele săptămâni, investitorii au retras peste 12 miliarde de dolari din fondurile de equity din statele emergente, cele mai semnificative ieşiri de capital din ianuarie 2008, susţine Morgan Stanley, care citează datele EPFR Global.

Mark Mobius a găsit oportunităţi de cumpărare pe pieţele de frontieră, pe cele care sunt prea mici sau prea puţin dezvoltate pentru a fi incluse în indicii pieţelor emergente.

Templeton Emerging Markets Group a efectuat investiţii în companii din Africa, inclusiv Kenya şi Nigeria, estimând că avansul acestora va fi mai puţin afectat de turbulenţele din economiile mai mari.

Şi preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a anunţat recent că BCE va urmări cu atenţie evoluţiile de pe pieţele emergente, care ar putea afecta redresarea zonei euro.

Deprecierea monedelor şi cererea mai slabă pe pieţele emergente riscă să se adauge presiunilor inflaţioniste din zona euro, care are o expunere mai mare pe aceste pieţe decât SUA şi Japonia.

Turbulenţele s-au amplificat, după ce Rezerva Federală a Statelor Unite a anunţat că va reduce în februarie ritmul achiziţionării de obligaţiuni pentru a doua lună consecutiv, pe fondul nivelului scăzut al ratei şomajului şi al evoluţiei solide a economiei americane.

Achiziţiile de obligaţiuni derulate de Fed se împart astfel: 35 de miliarde de dolari pentru bonuri de Trezorerie şi 30 de miliarde de dolari pentru titluri cu garanţii imobiliare.

După şedinţa de politică monetară din 31 ianuarie, Fed a anunţat că va reduce cu aproximativ zece miliarde de dolari pe lună programul de achiziţionare de obligaţiuni, destinat stimulării activităţii economice şi menţinerii unei rate scăzute a dobânzilor.

Decizia Fed privind reducerea achiziţionării de obligaţiuni pentru a doua lună consecutiv vine în pofida turbulenţelor de pe pieţele emergente, afectate de perspectiva majorării ratelor dobânzilor pe plan mondial.

Băncile centrale din India, Argentina, Rusia, Turcia şi Africa de Sud au decis fie să majoreze agresiv dobânda de bază, fie să controleze achiziţiile de valută sau să injecteze lichidităţi pe piaţă, în ideea de a frâna fenomenul de fugă a capitalurilor, care a condus la deprecierea monedelor lor în ultimele luni.

Cea mai recentă decizie a venit de la Banca Centrală a Africii de Sud care a majorat dobânda repo cu 50 de puncte de bază, până la 5,5%, în condiţiile în care moneda naţională (rand-ul) este la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani.

Anterior, Banca Centrală a Turciei a majorat puternic dobânda de politică monetară până la 10%, de la 4,4%, în încercarea de a opri deprecierea lirei în raport cu dolarul şi moneda euro. Însă, toate aceste măsuri adoptate de băncile centrale nu au avut decât un efect temporar, rubla rusească reluându-şi scăderea, iar lira turcească a revenit la nivelul la care era înainte de anunţarea majorării dobânzii de bază.

Începând din vara anului trecut, investitorii renunţă masiv la monedele emergente, spre care s-au orientat anterior în încercarea de a absorbi o parte din lichidităţile în exces injectate de Rezerva Federală americană (Fed) pentru a susţine economia SUA.

Perspectiva reducerii injecţiilor masive de lichidităţi ale Fed a declanşat o degringoladă în rândul monedelor emergente, tendinţa accelerându-se la sfârşitul lui 2013, când oficialii Fed au confirmat că o primă reducere de la 85 la 75 de miliarde de dolari a achiziţiilor de active va fi pusă în aplicare în luna ianuarie 2014.