FMI: Creşterea PIB în Republica Moldova se va tempera în 2017, până la 3,5%. Perspectivele sunt favorabile, dar există în continuare riscuri

O misiune a FMI condusă de Ben Kelmanson s-a aflat în vizită la Chişinău în perioada 25 octombrie – 7 noiembrie, pentru consultări în conformitate cu prevederile Articolului IV al Statutului FMI pentru anul 2017 şi pentru a purta discuţii în cadrul celei de-a doua revizuiri a programului susţinut de FMI în baza Mecanismului de finanţare extinsă (EFF) şi Mecanismului extins de creditare (ECF), conform unui comunicat al fondului, remis, marţi, AGERPRES.

Echipa FMI şi autorităţile Republicii Moldova au ajuns la un acord la nivel de experţi asupra politicilor necesare pentru a finaliza evaluarea a doua a Programului şi au avut discuţii constructive pe marginea consultărilor pentru anul 2017, prevăzute de Articolul IV al Statutului FMI.

‘Programul se realizează, în linii mari, în parametrii conveniţi; toate criteriile de performanţă stabilite pentru finele lunii iunie 2017 au fost respectate cu o marjă semnificativă; multe criterii de performanţă structurală au fost îndeplinite, deşi unele din ele cu întârzieri. Acest acord se preconizează a fi aprobat de către conducerea FMI şi Consiliul de Directori Executivi. Şedinţa Consiliului de Directori Executivi este programată la moment pentru sfârşitul lunii decembrie. În urma finalizării evaluării Programului, Republica Moldova va avea acces la 15,7 milioane DST (drepturi speciale de tragere) (circa 22 milioane dolari SUA)’, se menţionează în comunicat.

Potrivit sursei citate, Moldova a beneficiat de o perioadă de stabilitate economică şi financiară relativă de la ultima rundă de consultări conform prevederilor articolului IV al Statutului FMI. Creşterea economică s-a restabilit în urma crizei şi, conform prognozei, se va tempera în 2017 până la circa 3,5%. Inflaţia, care a atins un nivel maxim de peste 13% în 2015, a înregistrat o descreştere rapidă, însă a depăşit nivelul ţintă pentru septembrie 2017, atingând 7,6%, în mare măsură din cauza şocurilor ce ţin de ofertă. Executarea bugetului a fost bună în 2017, pe fundalul performanţei robuste la venituri. Deşi s-au înregistrat întârzieri la capitolul investiţiilor capitale, cheltuielile sociale prioritare au fost realizate în volumul scontat. Deficitul contului curent a crescut până la nivelul de circa 6% din PIB în prima jumătate a anului 2017, dar în condiţiile unor intrări semnificative de valută, leul moldovenesc s-a apreciat cu 10,9% (comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent) în raport cu dolarul SUA, în timp ce rezervele brute s-au majorat până la 2.629 milioane dolari SUA la finele lunii septembrie.

‘Perspectivele pentru Republica Moldova sunt favorabile. Pe termen mediu, prognozăm o creştere economică de circa 4%, fiind afectată negativ de factori demografici. În anii următori, intermedierea financiară eficientă – facilitată de eforturile decisive de curăţare a sectorului financiar – va constitui un factor cheie al creşterii economice pe intern, în timp ce redresarea durabilă a cererii externe din contul principalilor parteneri comerciali va veni în susţinerea creşterii exporturilor. În contextul politicilor bugetare curente, riscul ca Moldova să se confrunte cu probleme în deservirea datoriei rămâne scăzut, iar dinamica generală a datoriei publice are un caracter sustenabil’, precizează experţii FMI.

Totuşi, subliniază aceştia, se atestă în continuare riscuri semnificative. Printre acestea se numără: incertitudinea pe plan politic, în contextul viitoarelor alegeri parlamentare, riscurile macrofinanciare legate de tergiversarea eforturilor decisive de curăţare a sectorului financiar şi riscurile legate de menţinerea ritmului intens de implementare a reformelor pe parcursul unei perioade îndelungate, cu scopul impulsionării ritmului creşterii economice sustenabile.

FMI atenţionează că promovarea în continuare a politicilor macroeconomice şi financiare prudente joacă un rol cheie în asigurarea creşterii economice durabile. Politica bugetar-fiscală se implementează în concordanţă cu angajamentele asumate în cadrul Programului.

Astfel, bugetul rectificat pentru anul 2017 şi bugetul pentru anul 2018 prevăd, într-o manieră oportună, un nivel mai înalt al investiţiilor publice şi cheltuielilor sociale. Totuşi, pe termen mediu, eforturile în domeniul politicii bugetar-fiscale se vor concentra asupra sporirii veniturilor, eficientizării cheltuielilor, în special în ceea ce ţine de investiţii, şi consolidării cadrului bugetar.

În privinţa politicii monetare, FMI prognozează o reducere rapidă a ritmului de creştere a inflaţiei pe parcursul anului 2018.

‘După ciclul de relaxare a politicii monetare pe parcursul unei perioade îndelungate, factorii de decizie trebuie să fie pregătiţi să revizuiască măsurile de politică monetară în funcţie de trendurile inflaţiei prognozate. Sunt binevenite toate eforturile de consolidare în continuare a cadrului de politică monetară prin perfecţionarea proceselor pe intern, îmbunătăţirea coordonării cu alte instituţii şi aprofundarea comunicării’, se spune în raport.

Acesta semnalează că a fost menţinută stabilitatea financiară, iar eforturile ample de curăţare a sectorului avansează, deşi cu întârziere, inclusiv în ceea ce priveşte ameliorarea transparenţei acţionariatului şi diagnosticarea băncilor.

‘Acum, este important de accelerat eforturile în acest sens. Printre priorităţi se numără: transferul drepturilor de proprietate şi a controlului asupra băncilor către acţionarii care întrunesc condiţiile de onorabilitate şi profesionalism, finalizarea diagnosticării sistemului bancar şi asigurarea integrităţii datelor din registrele ţinute de Depozitarul central unic al valorilor mobiliare, înfiinţat recent, precum şi consolidarea în continuare a cadrului de reglementare şi a celui de supraveghere’, se mai precizează în raportul misiunii FMI.

Conform sursei citate, dinamica reformelor trebuie susţinută, pentru a accelera ritmul creşterii economice şi a reduce sărăcia. Deşi economia Republicii Moldova a înregistrat o creştere moderată pe parcursul ultimelor două decenii, venitul pe cap de locuitor este sub nivelul înregistrat în statele europene învecinate.

‘Este necesară o abordare complexă pentru a impulsiona creşterea economică, inclusiv prin reformarea sectorului public, consolidarea statului bazat pe drept, îmbunătăţirea investiţiilor în infrastructura publică şi capitalul uman, precum şi prin reforme de reglementare şi instituţionale. Trebuie să fie păstrate transparenţa, responsabilitatea şi recuperarea costurilor în sectorul energetic. În afară de aceasta, salutăm eforturile de contracarare a economiei tenebre, fapt ce ar stimula nu doar veniturile la buget, dar şi oferta forţei de muncă. În acest sens, reforma educaţiei este esenţială pentru dezvoltarea capitalului uman necesar pentru a sprijini creşterea economică în viitor. Este vitală promovarea cu insistenţă a acestei agende, precum şi implementarea ei’, spun experţii FMNI.

Membrii misiunii au avut întrevederi cu prim-ministrul Pavel Filip, cu viceprim-ministrul Octavian Calmîc, cu ministrul Finanţelor Octavian Armaşu, ministrul Justiţiei Vladimir Cebotari, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei Sergiu Cioclea, dar şi cu alţi funcţionari de stat de rang înalt, cu reprezentanţii societăţii civile, ai sectorului de afaceri şi ai comunităţii internaţionale.