FMI „deconspiră” intervenţiile BNR în piaţa valutară
FMI arată că BNR a intervenit în piaţa valutară pentru a sprijini leul anul trecut, într-o perioadă în care luptele pe scena politică s-au încins. Acesta este unul dintre rarele momente în care o instituţie oficială recunoaşte că BNR este activă în piaţa valutară. Banca centrală nu comentează niciodată pe seama intervenţiilor valutare.
„Politica monetară a continuat să se axeze pe ancorarea anticipaţiilor infaţioniste. Ca răspuns la presiunile pe deprecierea leului şi a creşterii inflaţiei, BNR a înăsprit politica monetară în ultima parte a anului 2012 prin limitarea sumelor puse la dispoziţia băncilor comerciale în operaţiunile repo, ceea ce a dus la creşterea dobânzilor de pe piaţa interbancară şi a randamentelor la titlurile de stat. De asemenea, a intervenit în piaţa valutară pentru a sprijini leul, ceea ce contribuit la ratarea ţintei privind activele externe nete pentru sfârşitl lunii decembrie (19,3 miliarde de euro versus ţinta de 20,2 miliarde de euro)”, se arată în raportul tehnic al staff-ului FMI pentru evaluările a şaptea şi a opta din acordul cu România care tocmai s-a încheiat.
Leul a avut mai multe episoade de depreciere anul trecut, cel mai important fiind cel din luna iulie, când au fost demarate procedurile de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, perioadă în care leul a ajuns la un nivel minim record pe piaţa interbancară de 4,65 de lei/euro. După o uşoară revenire, în perioada septembrie-noiembrie, leul a continuat să se depecieze, pentru ca după alegerile din decembrie să revină până la un nivel de 4,3 lei/euro.
FMI nu indică nivelul intervenţiilor BNR în piaţa valutară.
BNR a ratat de multe ori, de-a lungul acordului, ţinta privind activele externe nete. Deşi FMI nu menţionează acest lucru, putem deduce că intervenţiile nesterilizate ale BNR întru apărarea leului au dus la ratarea acestei ţinte – o explicaţie despre efectul intervenţiilor pe curs asupra activelor externe nete puteţi găsi pe blogul economistului Florin Cîţu. De asemenea, BNR a ratat mai mereu şi ţinta de inflaţie, de asemenea precizată în acord.
Includerea titlurilor de stat româneşti în indicele JP Morgan al pieţelor emergente a adus un influx puternic de capital speculativ în datoria guvernamentală în lei, ceea ce a pus presiune pe aprecierea leului. BNR a interveni din nou în piaţă, ne spune FMI, de data aceasta pentru a cumpăra valută.
„BNR a profitat de condiţiile favorabile pentru a ţine rzervele valutare la 35,7 miliarde de euro la jumătatea lunii mai, în timp ce a făcut plăţi substanţiale către Fond”, se mai arată în raport.
La sfârşitul anului 2012, rezervele valutare se aflau la 31,2 miliarde de euro, iar până la sfârşitul lunii mai, BNR a plătit aproape 2 miliarde de euro către FMI în 2013.
România a încheiat două acorduri cu FMI din 2009 şi până acum şi este pe cale să îl încheie pe al treilea.