FMI, despre majorarea salariului minim: Ar putea face mai mult rău decât bine în România
Politica salariului minim poate furniza protecţie muncitorilor cu venituri scăzute. Totuşi, cu majorarea semnificativă planificată pentru acest an, ponderea salariului minim în salariul mediu în România va depăşi media din regiune, ceea ce ar putea submina competitivitatea externă şi ar putea afecta crearea locurilor de muncă, în special pentru angajaţii cu competenţe scăzute şi în industriile unde forţa de muncă este numeroasă, se arată în raportul FMI.
În context, echipa FMI recomandă ca ritmul majorării salariului minim în viitor să fie moderat şi să echilibreze argumentele sociale cu sporirea competitivităţii, a productivităţii şi a perspectivelor de muncă. Ar fi util să se înfiinţeze un comitet de experţi pentru piaţa forţei de muncă şi periodic să se reevalueze impactul politicilor din domeniul forţei de muncă, inclusiv salariile minime, susţin experţii instituţiei financiare internaţionale.
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată a crescut la 1.250 de lei de la 1 mai 2016, pentru un program complet de lucru de 8 ore pe zi.
Potrivit autorităţilor, de majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată vor beneficia circa 1.131.600 salariaţi, dintre care 39.322 angajaţi în sectorul bugetar şi 1.092.364 în sectorul concurenţial.
Misiunea FMI a realizat evaluarea anuală a economiei româneşti în luna martie a acestui an, la Bucureşti.
Consultările periodice prevăzute de Articolul IV din Statutului Fondului constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei.