FMI: Inflaţia şi creşterea deficitelor sunt riscuri pentru România. Politica statului trebuie schimbată acum! UPDATE: Replica lui Teodorovici

Reprezentanţii FMI cred că România trebuie să înceapă consolidarea fisclă chiar de anul acesta. Adică să mute eforturile fiscale de pe salarii şi pensii pe investiţii în infrastructură, arată raportul.

Guvernul României şi-a asumat că anul acesta este “anul investiţiilor. Însă ultima execuţie bugetară, la patru luni, indică o scădere a investiţiilor statului faţă de anul trecut şi un spor al cheltuielilor de personal de peste 20% faţă de anul trecut. Ultimul indicator s-ar putea regla în a doua parte a anului, având în vedere că ultima majorare salarială de anvergură a fost făcută în aprilie 2018. Aşadar, începând cu execuţia bugetară din mai, capitolul cheltuieli salariale s-ar sincroniza cu cel de anul trecut.

Reprezentanţii FMI mai spun că dacă politica fiscală nu se schimbă în sensul recomandat, în cazul unui accident în creşterea economică, primii care vor suferi vor fi cei mai săraci dintre cetăţeni şi pensionarii.

Dincolo de schimbarea naturii cheltuielilor, FMI recomandă strângerea deficitului bugetar la 2,7% în acest an şi trângerea lui treptată până la 1,5% din PIB până în 2022.

Acest parcurs s-ar realiza şi din sporirea veniturilor statului, dar nu din majorări de taxe, ci din administrarea fiscală. FMI spune că penbtru asta e nevoie de informatizarea ANAF şi de schimbarea managementului.

Şeful ANAF a fost schimbat chiar săptămâna aceasta.

FMI vede inflaţia ca principal risc pentru economia României, cumva în faţa deficitelor bugetar şi de cont curent.

“Prima linie de apărare în faţa inflaţiei este independenţa BNR”, a spus Jaewoo Lee, Deputy Division Chief în Departamentul de cercetare al FMI. Apoi a doua linie ar fi controlul masei monetare, atribuţie a BNR. Însă oficialul FMI a subliniat că aceasta are efecte slabe fără ajutorul politicii fiscale.

Între altele, reprezentantul FMI a spus că domeniul bancar rămâne solid. Principala lui vulnerabilitate venind din expunerea prea mare pe împrumuturile acordate statului.

UPDATE Reacţia lui Teodorovici: Economia României confirmă trendul creșterii robuste înregistrat în guvernarea PSD

Imediat după publicarea opiniilor FMI, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a reacţionat printr-un comunicat de presă.

„La finalul consultărilor bilaterale dintre Ministerul Finanțelor Publice (MFP) și FMI, sinteza concluziilor comitetului director al FMI a evidențiat îmbunătățirea stării economiei, rata scăzută a șomajului și îmbunătățirea sectorului financiar. România beneficiază de o creștere economică robustă, de creșterea numărului de noi locuri de muncă și de o datorie publică scăzută”, a scris Ministerul Finanţelor, în replică la constatările făcute publice de FMI.

„Măsurile economice adoptate de Guvernul României au continuat să fie principalul motor al creșterii economice, astfel că puterea de cumpărare a populației măsurată prin câștigul salarial real a înregistrat un ritm aproape dublu de creștere față de cel din perioada similară a anului trecut, atingând un nivel de 12,4%. În calitate de ministru de finanțe voi continua să sprijin investițiile publice și private prin măsuri legislative, facilități fiscale și finanțare adecvată. În același timp, este esențial să asigurăm continuarea implementării reformelor începute și consolidarea infrastructurii naționale.”, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici.

Cităm mai departe comunicatul ministrului Teodorovici. Inflația de bază, din care se exclud prețurile cu volatilitate ridicată și cele la tutun și alcool, a înregistrat o dinamică generală moderată și stabilă. În același timp, condițiile climatice nefavorabile, care a cauzat o producție internă redusă la unele categorii de legume, precum și creșterea prețului barilului de petrol, sunt principalii determinanți care au influențat negativ inflația. În ciuda avansului inflației, puterea de cumpărare a populației, măsurată prin câștigul salarial real, a avut o creștere robustă aproape dublă (12,4%), față de cel din perioada similară a anului trecut.

Scenariul boom–bust este inadecvat evoluțiilor economice actuale, moderate în ceea ce privește contul curent. De asemenea, datoria consolidată a sectorului privat s-a redus semnificativ, de la 64% din PIB în 2008, la 48% în 2018.

Declinul balanței comerciale s-a produs într-o bună măsură și pe fondul componentei bunuri de capital. Acesta poate constitui un fenomen pozitiv, în condițiile în care transferul de tehnologie din exterior poate susține avansul exporturilor și contribui la creșterea productivității pe termen lung. În prezent, la nivelul trimestrului 1, deficitul de cont curent este acoperit în proporție de 150% de intrări de capitaluri negeneratoare de datorie externă (investiții străine directe și transferuri de fonduri europene destinate investițiilor). Continuarea îmbunătățirii absorbției fondurilor europene pentru proiectele publice va genera o ajustare pozitivă a acestuia în perioada următoare.

Conform Articolului IV din Statutul FMI, anual sunt evaluate politicile economice și financiare ale tuturor membrilor pentru a urmări creșterea economică și stabilitatea rezonabilă a prețurilor. În acest context s-au derulat consultări bilaterale între reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice și cei ai FMI, iar rezultatul acestor analize au un caracter de recomandare.