FMI estimează pentru România un avans al PIB de 2,7% în 2015 şi de 2,9%, în 2016

‘În anul 2014, PIB-ul a revenit la nivelul anterior crizei, iar momentul de creştere se consolidează. Consumul privat şi exporturile puternice au susţinut relansarea economică anul trecut, investiţiile rămânând în acest timp modeste. Experţii anticipează o creştere reală a PIB de 2,7% în anul 2015 şi de 2,9% în 2016. Principala forţă motrice a acestei creşteri se preconizează a fi consolidarea consumului privat – pe fondul unei creşteri puternice a salariului real, al preţurilor scăzute la petrol şi al unor rate ale dobânzii ce au atins niveluri minime record’, se precizează în documentul citat.

Pe termen mediu, creşterea potenţială este proiectată la aproximativ 3 procente pe termen mediu. ‘Misiunea estimează că impulsionarea substanţială a absorbţiei de fonduri UE, conducând la o infrastructură de densitate mai mare şi de calitate mai bună ar putea majora această creştere cu aproximativ ‘un punct procentual pe an’, pe termen mediu.

Bugetul pentru anul 2015 este fundamentat pe o creştere de 2,5%, o inflaţie medie de 2,2% şi o rată a şomajului de 5,1%. Produsul Intern Brut al României este estimat la 709,681 milioane lei.

Potrivit FMI, inflaţia se va păstra considerabil sub ţinta autorităţilor în cea mai mare parte a anului.

Banca Naţională a României /BNR/ a revizuit, recent, prognoza de inflaţie, pentru anul 2015, de la 2,2% la 2,1%. Ţinta staţionară pe termen mediu este de 2,5% plus/minus un punct procentual.

Pe de altă parte, pe măsură ce creşterea internă se întăreşte, deficitul de cont curent este prognozat a se mări puţin în acest an.

Experţii instituţiei financiare internaţionale avertizează că o volatilitate reînnoită pe piaţa financiară mondială sau în zona euro, precum şi o perioadă prelungită de creştere lentă şi inflaţie scăzută în zona euro ar putea exercita presiuni asupra economiei româneşti. Totodată, evoluţiile geopolitice din Rusia şi Ucraina sunt gestionabile în condiţiile în care comerţul şi legăturile financiare sunt relativ limitate.

În plan intern, în absenţa reformelor necesare, continuarea unei absorbţii slabe de fonduri europene ar întârzia modernizarea atât de necesară a infrastructurii, menţionează FMI.

Referitor la politica bugetară, experţii FMI atrag atenţia asupra faptului că se acumulează presiuni pe partea de cheltuieli, iar pentru soluţionarea deficitului tot mai mare de infrastructură se impun investiţii publice mai eficiente, determinate de o absorbţie mai mare de fonduri UE.

‘În pofida unui trecut marcat de cheltuieli de capital peste media celorlalte ţări similare ei, densitatea infrastructurii din România este relativ scăzută, în timp ce calitatea acesteia este percepută ca fiind cea mai slabă din UE, reflectând o irosire a resurselor cheltuite şi o planificare precară pe termen mediu, în pofida unor eforturi ce au fost realizate în scopul mai bune prioritizări a proiectelor. Totodată, autorităţile îşi propun ca, în anii ce urmează, să majoreze în mod permanent cheltuielile dedicate armatei şi se vor confrunta cu presiuni de cheltuieli sociale determinate de îmbătrânirea populaţiei, precum şi cu obligaţiile contingente generate de hotărârile judecătoreşti referitoare la despăgubiri aferente restituirii proprietăţilor şi la alte plăţi’, menţionează FMI.

În acest context, reprezentanţii instituţiei financiare internaţionale arată că este necesară o mai bună gestionare şi planificare a cheltuielilor publice şi, totodată, o mai bună administrare a proiectelor, în vederea eficientizării şi susţinerii unei deplasări în cadrul resurselor bugetare către proiectele finanţate din fonduri UE. În acelaşi timp, continuarea reformelor în domeniul sanitar ar putea rezolva problema cheltuielilor proiectate la niveluri mai mari din domeniul sănătăţii.

‘Până când aceste reforme vor produce rezultate, nu există spaţiu pentru reducerea cotelor de impozitare decât dacă astfel de măsuri sunt integral compensate prin alte măsuri fiscale’, subliniază FMI.

Potrivit sursei citate, România a continuat să îşi reducă vulnerabilităţile fiscale în ultimii şase ani şi s-a bazat în principal pe reducerea de cheltuieli pentru a aduce deficitul fiscal la 1,9% din PIB, în anul 2014, o scădere cu 7 puncte procentuale în termeni structurali.

‘Ţinta de deficit pe anul 2015, de 1,8% din PIB, va contribui la aşezarea datoriei publice pe o traiectorie descendentă şi la întărirea rezistenţei finanţelor publice. Pe mai departe, politica fiscală va fi ancorată de obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO)’, se precizează în Declaraţia Misiunii FMI.

Reformele structurale fiscale vor fi esenţiale pentru consolidarea ajustării fiscale. ‘În mod special, mobilizarea de venituri este mult sub potenţial în ciuda unor eforturi de îmbunătăţire a administrării fiscale’, arată FMI.

O echipă a FMI şi a Comisiei Europene s-a aflat la Bucureşti în perioada 27 ianuarie – 9 februarie 2015 pentru a continua discuţiile privind a treia revizuire a acordului stand-by preventiv şi pentru prima evaluare a programului preventiv privind balanţa de plăţi cu Uniunea Europeană.