Chiar şi o fragmentare limitată ar putea şterge 0,2% din PIB-ul global, dar trebuie făcute mai multe studii pentru a evalua costurile la adresa sistemului monetar internaţional şi a Reţelei Globale de Siguranţă Financiară (GFSN). Fluxurile globale de mărfuri şi de capital s-au stabilizat după criza financiară globală din 2008-2009, dar a urmat o sporire a restricţiilor comerciale, a avertizat duminică FMI, scrie Agerpres.
Instituţia financiară internaţională consideră că: „pandemia de COVID-19 şi invadarea Ucrainei de către Rusia au testat şi mai mult relaţiile internaţionale şi au sporit scepticismul privind beneficiile globalizării”.
Adâncirea relaţiilor comerciale au avut ca rezultat ani de zile o reducere semnificativă a sărăciei globale. O criză a legăturilor comerciale „va afecta cel mai mult statele cu venituri scăzute şi mai puţin consumatorii mai puţin înstăriţi din economiile avansate”, se arată în raport.
De asemenea, restricţiile asupra migrării transfrontaliere ar priva ţările gazdă de forţă de muncă calificată şi ar reduce remitenţele în economiile care trimit migranţi.
Reducerea fluxurilor de capital duce la scăderea investiţiilor străine directe, în timp ce un declin al cooperării internaţionale cauzează riscuri la adresa furnizării de mărfuri vitale economiei mondiale, a avertizat FMI.
Cu cât fragmentarea este mai extinsă, cu atât sunt mai mari costurile, iar decuplarea tehnologică amplifică semnificativ pierderile de pe urma restricţiilor comerciale, sugerează studiile existente, conform FMI.
Instituţia apreciază că probabil economiile emergente şi ţările cu venituri scăzute sunt cele mai expuse riscurilor, deoarece economia mondială se îndreaptă spre mai multă „regionalizare financiară” şi un sistem global de plăţi fragmentat.