„Salut decizia noastră comună de a închide biroul FMI de la Atena în lunile următoare şi să continuăm să lucrăm împreună, dar ca o ţară care a ieşit de sub cadrul strict de supraveghere”, a declarat Kyriakos Mitsotakis, cu ocazia primei sale vizite la Washington şi la Casa Albă de la alegerea sa, în luna iulie a anului trecut.
Biroul FMI din Atena a fost deschis în 2010, în plină criză a datoriilor Greciei, cu ocazia semnării primului acord de împrumut între Atena şi creditorii săi internaţionali (UE, BCE, FMI).
Începând din 2010, Grecia a beneficiat de trei împrumuturi internaţionale în valoare totală de peste 300 de miliarde de euro, precum şi de o importantă restructurare a datoriei private, însă acestea au fost însoţite de o strictă austeritate care a provocat recesiunea economiei elene şi o explozie a şomajului.
„Relaţia noastră cu FMI nu a fost întotdeauna uşoară, dar cred că suntem de acord că este necesar să reducem excedentele primare în 2021”, a adăugat Mitsotakis.
În pofida faptului că ultimul plan de asistenţă internaţională a luat sfârşit în luna august 2018, Grecia rămâne în continuare sub supravegherea strictă a creditorilor săi internaţionali, care solicită continuarea reformelor şi privatizărilor, precum şi realizarea de excedente bugetare primare (care nu includ sumele pentru plata datoriilor) de 3,5% din PIB pentru următorii ani.
În schimb, premierul elen şi-a definit drept priorităţi consolidarea creşterii economice şi investiţiile, pentru a putea renegocia cu creditorii obiectivele în materie de excedente bugetare primare.
„Cred că a venit timpul să avem această discuţie cu partenerii noştri din zona euro. Suntem un guvern credibil, facem reforme, avem un cost cu împrumuturile de pe piaţă mai mic decât cel al Italiei”, a subliniat Mitsotakis.
Pentru a-şi dovedi situaţia financiară solidă, la finele lunii noiembrie anul trecut Grecia a anunţat că a rambursat, anticipat, împrumuturi în valoare de 2,7 miliarde euro către Fondul Monetar Internaţional.