FMI nu intervine pentru moment în disputa Argentinei cu creditorii privind default-ul din 2001
FMI a exprimat anterior temeri că instanţa supremă din SUA ar putea stabili un precedent periculos dacă ar susţine o decizie a instanţelor inferioare în favoarea fondurilor de hedging care au acţionat în justiţie guvernul argentinian pentru datorii neplătite.
Astfel, susţinerea deciziei ar putea înclina balanţa puterii în defavoarea ţărilor aflate în dificultate, care încearcă să-şi restructureze datoriile.
Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a decis să-şi retragă recomandarea pentru trimiterea unui rezumat în sprijinul Argentinei la Curtea Supremă, după ce guvernul SUA a hotărât să nu intervină, potrivit Wall Street Journal.
Curtea Supremă nu a decis încă dacă va prelua cazul.
„Recomandarea directorului general avea ca premisă sprijinul SUA”, se arată într-un comunicat transmis de Fond după o întâlnire a board-ului executiv care a avut loc marţi seară.
Cu toate acestea, în comunicat se arată că FMI continuă să fie „extrem de îngrijorat în ceea ce priveşte implicaţiile sistemice vaste pe care decizia instanţei inferioare le-ar putea avea asupra procesului de restructurare a datoriilor în general”.
Trezoreria Statelor Unite a arătat anterior că, având în vedere decizia guvernului SUA de a nu depune la Curtea Supremă un raport nesolicitat privind cazul Argentinei, nu ar fi potrivit ca FMI să intervină astfel în acest moment.
Un reprezentant al Trezoreriei a precizat însă că guvernul SUA este dispus să transmită o opinie la solicitarea Curţii.
Experţi din sfera juridicului consideră că instanţa supremă va solicita cel mai probabil opinia administraţiei la audierile preliminare legate de acest caz. Astfel, FMI ar putea interveni dacă instanţa supremă va decide să preia dosarul.
Litigiul se referă la restructurarea datoriei publice a Argentinei din anul 2001, când guvernul sud-american a intrat în situaţie de neplată pe datorii de 100 miliarde de dolari. Mai multe fonduri de hedging, care preluaseră deja obligaţiuni guvernamentale argentiniene la valoarea de piaţă, au preluat şi datoriile aflate în default la preţuri simbolice şi apoi au chemat statul în justiţie, refuzând restructurarea şi revendicând rambursarea creanţelor la valoarea nominală.
Argentina a preschimbat 93% din datoria aflată în default, creditorii care au acceptat primind obligaţiuni noi cu o valoare nominală echivalentă cu 33% din creanţele originale.
Fondurile de hedging – creditorii care nu au acceptat operaţiunea, deţinători a 7% din datoria în default a Argentinei – au pierdut în perioada următoare mai multe procese împotriva statului sud-american. Anul trecut, o instanţă federală din SUA a hotărât în favoarea fondurilor de hedging.
Argentina a depus în luna iunie o petiţie la Curtea Supremă a Statelor Unite, solicitând evaluarea cazului şi răsturnarea verdictului intanţei inferioare. Curtea Supremă nu a anunţat încă dacă va prelua cazul.
Guvernul SUA a criticat modul în care Argentina a acţionat în ceea ce priveşte restructurarea datoriei de stat, însă a precizat că există temeri privind implicaţiile generale ale deciziei instanţei federale.
„Statele Unite continuă să considere ferm că decizia va submina carterul ordonat şi predictibilitatea procesului de restructurare a datoriilor de stat”, a avertizat Trezoreria de la Washington.