FMI: PIB-ul României va creşte cu 4,2% în acest an. Principalele riscuri – incertitudinile electorale şi cele externe
‘Pe partea internă, măsurile populiste într-un an electoral ar putea afecta în mod negativ încrederea şi descuraja investiţiile. Pe partea externă, o deteriorare a percepţiei de risc privind pieţele emergente ar putea declanşa ieşiri de capital, deprecierea monedei şi o creştere a raportului dintre datoria externă şi PIB. Menţinerea unui nivel adecvat al rezervelor, un regim de schimb flexibil şi rezerve fiscale vor fi cruciale pentru reducerea riscurilor’, se arată în comunicatul FMI.
Comitetul Director al FMI se declară îngrijorat de recentele măsuri de relaxare fiscală prociclică, de modificările legislative din sectorul financiar care ar putea afecta în mod negativ stabilitatea financiară precum şi de încetinirea reformelor structurale.
‘Având în vedere relaxarea fiscală semnificativă adoptată în ultimul an, este crucial ca politica fiscală să fie ancorată pe o traiectorie credibilă de reducere a datoriei pe termen lung. Anularea reducerilor de taxe preconizate sau amânarea lor până la identificarea măsurilor compensatorii vor ajuta la îndeplinirea acestor obiective’, susţine FMI.
De asemenea, comitetul director cere intensificarea eforturilor pentru întărirea guvernanţei la companiile de stat şi îmbunătăţirea utilizării fondurilor europene. ‘Va fi de asemenea important ca politicile în domeniul salariilor în sectorul public şi salariului minim să ţină cont de spaţiul fiscal, creşterea productivităţii şi chestiunile care ţin de competitivitate’, se arată în document.
Comitetul director consideră că înăsprirea politicii monetare este adecvată având în vedere prognozele actuale de inflaţie şi recomandă autorităţilor să înceapă să reducă decalajul dintre dobânzile de pe piaţă şi dobânda de politică monetară, să absoarbă lichiditate de pe piaţă şi să îngusteze şi mai mult coridorul de dobândă.
Comitetul director salută progresele realizate în consolidarea sectorului financiar, în special reducerea nivelului creditelor neperformante dar totodată avertizează că măsurile destinate sprijinirii debitorilor ar putea submina stabilitatea financiară, predictibilitatea justiţiei şi creşterea creditului. ‘Comitetul director cere autorităţilor române să reconsidere măsurile adoptate recent şi să introducă garanţii adecvate’, se arată în comunicatul FMI.
Misiunea FMI a realizat evaluarea anuală a economiei româneşti în luna martie a acestui an, la Bucureşti.
Consultările periodice prevăzute de Articolul IV din Statutului Fondului constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei