„Angajamentul autorităţilor de a continua procesul de ajustare fiscală şi de a realiza noi reforme în zona taxelor şi cheltuielilor publice, inclusiv în sănătate, este binevenit. În acelaşi timp, având în vedere ieşirea României din PDE (procedura de deficit excesiv – n.r.), au crescut presiunile pentru măsuri populiste care ar inversa reforme dificile implementate anterior sau ar putea crea noi riscuri. Trebuie rezistat acestor presiuni”, se arată în raportul experţilor FMI prezentat board-ului instituţiei, care a aprobat vineri, 27 septembrie, un nou acord stand-by cu România.
Consiliul Uniunii Europene a încetat procedura de deficit excesiv împotriva României la finele lunii iunie.
Totodată, FMI recomandă depăşirea „disputelor interne” care au întârziat reforme instituţionale, spre exemplu în zona planificării investiţiilor.
„Sunt necesare eforturi curajoase pentru a îmbunătăţi absorbţia fondurilor structurale UE. Reformele instituţionale menite să soluţioneze permanent problema arieratelor guvernului ar trebui urgentate pentru a apăra realizările reuşite până acum”, se arată în raportul FMI.
FMI mai notează în raport că apariţia unor noi tensiuni politice în perioada premergătoare alegerilor de anul viitor, în special cele prezidenţiale, ar putea genera noi riscuri, precum întârzierea reformelor structurale convenite cu FMI, ratarea unor ţinte din program sau deteriorarea încrederii investitorilor.
Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional a avizat vineri,27 septembrie, scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române şi a aprobat încheierea unui nou acord stand-by cu România, cu o durată de doi ani, în valoare de 2 miliarde euro, care va fi tratat ca preventiv.
În scrisoarea de intenţie transmisă Fondului, Guvernul s-a angajat să îndeplinească mai multe condiţii prealabile şi criterii de referinţă structurale.
Consiliul Director al FMI a avizat, la sfârşitul lunii iunie, cu trei derogări, ultimele evaluări ale acordului cu România. Acordul României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o înţelegere de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi încheiată în 2011.