„Este o economie de război”, a apreciat joi purtătorul de cuvânt al FMI, Julie Kozack.
Economia rusă are o proporţie ridicată de cheltuieli militare, care alimentează producţia. „Există, de asemenea, o mulţime de transferuri sociale care sprijină majorarea consumului”, a adăugat oficialul FMI.
Totuşi, în prezent există indicii privind „supraîncălzirea” economiei, cum ar fi inflaţia ridicată. Creşterea economiei Rusiei ar urma să încetinească pe termen lung, ţinând cont că ţara este deconectată de la sistemul financiar internaţional şi are doar un acces limitat la tehnologie, a afirmat Kozack.
„Aş observa, de asemenea, că în privinţa capitalului uman Rusia a pierdut o parte din forţa de muncă calificată de pe piaţa muncii. Toţi aceşti factori vor avea un impact semnificativ asupra creşterii şi perspectivelor pe termen lung”, a explicat purtătorul de cuvânt al FMI.
FMI previziona în ianuarie că PIB-ul Rusiei va înregistra o creştere de 2,6% în 2024, faţă de un nivel de 1,1 previzionat în toamna anului trecut. Motivul revizuirii, a explicat FMI, îl constituie cheltuielile militare ridicate şi consumul privat, sprijinit de creşterea salariilor. Pentru 2025, FMI previzionează un avans de 1,1%.
Presiunile inflaţioniste s-au atenuat comparativ cu lunile din toamna anului trecut, dar rămân ridicate, cererea internă încă depăşind capacitatea de producţie, a anunţat săptămâna trecută Banca Centrală a Rusiei.
Instituţia a revizuit uşor previziunile privind creşterea economiei ruse în 2024 la 1-2%, de la un nivel estimat anterior de 0,5-1,5%.
Analiştii apreciază că efectele negative ale războiului contra Ucrainei rămân un obstacol în calea reducerii inflaţiei, lipsa forţei de muncă ducând la majorarea salariilor. Deşi aşteptările gospodăriilor privind preţurile au scăzut sub 12% în decembrie, ele rămân ridicate şi afectează începutul perioadei de relaxare a politicii monetare, a apreciat Sofia Donets, economist la Renaissance Capital.