Potențialul candidat pro-european, creditat de sondaje cu cele mai multe șanse de a accede în funcția de președinte al Republicii Moldova (ca urmare a alegerilor din 30 octombrie), liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a devenit ținta unui atac mediatic fără precedent din partea presei subordonate puterii după ce a cerut joi, FMI, într-o scrisoare oficială, să nu semneze nici un acord de finanțare cu Moldova până când nu vor fi instituite garanții sigure că banii nu vor fi furați.
„Există indicii serioase că unele persoane de la putere sunt implicate în furtul din sistemul bancar (1 miliard de dolari – n.n.)”, susține Maia Sandu, care adaugă că „dacă FMI va acorda împrumut acelorași autorități, riscul major este că banii vor fi furați din nou”: „Acești bani nu vor ajuta oamenii care au cea mai mare nevoie de ei, ci vor ajunge iarăși în buzunarele demnitarilor corupți. Împrumutul va crește datoria țării, fără să contribuie la îmbunătățirea nivelului de viață al cetățenilor”, susține liderul PAS.
Condiții: transparență și supraveghere
Potrivit Maiei Sandu, pentru a se asigura că banii nu vor fi furați, FMI trebuie să se asigure că sunt întrunite două condiții: „1) Asigurarea transparenței procesului. Pornind de la experiența proastă a Programului de Evaluare a Sectorului Financiar din 2014 care a fost publicat doar 2 ani mai târziu, astfel ascunzând cetățenilor Republicii Moldova adevărul despre sistemul bancar, cer ca toate documentele referitoare la procesul de negocieri să fie făcute publice fără întârziere. 2) Responsabilizarea autorităților. Noi nu credem că acești politicieni vor respecta legea și vor folosi banii FMI în mod corect. Solicit desemnarea unei terțe părți în calitate de administrator care să supravegheze distribuirea fiecărui ban împrumutat și să informeze adecvat publicul larg”, a menționat Maia Sandu.
Reacția premierului
În replică, premierul Pavel Filip a acuzat liderul PAS de faptul că ar „încerca să blocheze relansarea economică a țării”. „Lipsa unui acord cu FMI ar însemna și lipsa altor finanțări externe, iar acest lucru ar putea conduce la un blocaj economic extrem de periculos, inclusiv la o criză socială profundă. Vă rog, renunțați la discursuri demagogice, nu mai puneți mai presus de interesul țării, interese politice cinice, care ar putea afecta cetățenii pe termen lung”, a menționat premierul Filip.
Expertul economic, Valeriu Prohnițchi, susține că „reacția prim-ministrului ar putea fi, de fapt, o reflecție a faptului că negocierile cu FMI au eșuat sau sunt pe cale să eșueze și că este în plină derulare procesul de căutare a țapilor ispășitori”: „În scrisoarea sa adresată FMI, Maia Sandu scrie clar că solicită Fondului să nu încheie un acord până nu este asigurată transparența procesului și responsabilitatea Guvernului. Aparent, oricine ar trebui să fie de acord cu aceste doua condiții”, susține Prohnițchi.
Misiunea FMI în Republica Moldova se încheie vineri, 15 iulie. Până la această oră, reprezentanții FMI nu și-au anunțat decizia. Anterior, însă, atât reprezentantul FMI în Republica Moldova, cât și directorul de țară al Băncii Mondiale au vorbit despre faptul că sectorul financiar-bancar din Moldova rămâne încă „foarte vulnerail”, iar disfuncțiile care au condus la „jaful secolului” nu au fost încă înlăturate.
Guvernul se îmbată cu propriile laude
La întâlnirea din 5 iulie avută cu reprezentanții misiunii FMI, premierul Pavel Filip a încercat să convingă experții Fondului că, „datorită conlucrării strânse dintre Guvern şi Parlament, s-a reuşit deja realizarea a 68% din acţiunile incluse în „Foia de parcurs” privind reformele prioritare” asumată de Executiv în fața partenerilor de dezvoltare. Iar la ședința Guvernului din 7 iulie, premierul vorbea deja despre realizarea a 72% din „foaia de parcurs”. Un raport intermediar de monitorizare a „foii de parcurs”, elaborat de Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, Centrul Analitic „Expert-Grup” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova arată, însă, că mai puțin de o treime din acțiunile planificate de Guvern, pentru perioada martie-iunie 2016, au fost pe deplin realizate, printre principalele restanțe ale Guvernului numărându-se nereformarea Centrului Național Anticorupție, derularea lentă a anchetei privind fraudele din sistemul bancar și eșecul negocierii unui preț avantajos de furnizare a energiei electrice cu Ucraina.
Un alt element total nepotrivit momentului în care misiunea FMI se afla la Chișinău pentru negocieri și care generează confuzie, în opinia experților economici, este angajarea Guvernului de la Chișinău într-un joc rusesc, în baza unei „foi de parcurs” aduse de vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, în cadrul vizitei întreprinse în Republica Moldova la 5 și 6 iulie (exact în ziua în care la Chișinău a sosit misiunea FMI).
Chișinăul a mușcat din nou „nada” Rusiei
Deși societatea civilă a îndemnat Guvernul „să nu muște din nada Rusiei”, autoritățile de la Chișinău s-au lăsat ademenite de promisiunea Rusiei privind revenirea produselor agro-alimentare moldoveneşti pe piaţa rusă. Pe de altă parte, în respectiva „foaie de parcurs” adusă la Chișinău de Rogozin, Rusia cere ca „MoldovaGaz” să achite datoriile faţă de „Gazprom” în mărime de 4,5 miliarde de dolari, care sunt, de fapt, datorii acumulate de regiunea transnistreană, controlată de un regim separatist pro-rus. Pe de altă parte, Rusia cere Chişinăului să prelungească contractul de furnizare a curentului cu Centrala Cuciurgan (din partea stângă a Nistrului), controlată de un concern rus, după expirarea în aprilie 2017 a actualului contract. La Centrala de la Cuciurgan curentul este produs din gaz rusesc, pentru care regiunea transnistreană nu plătește, dar care se acumulează ca datorie a MoldovaGaz faţă de Gazprom.
După ce aceste detalii au ajuns în presă, ministrul moldovean al Economiei, Octavian Calmîc, a mutat accentele spunân că „acel document este doar un draft cu propuneri unilaterale” care urmează a fi negociat până la semnare la Moscova. De asemenea, el a încercat să convingă că „foaia de parcurs” moldo-rusă nu presupune revizuirea acordurilor semnate de Moldova cu UE.
Directorul executiv al Asociației de Politică Externă, Victor Chirilă, susține că „acceptând „foaia de parcurs” propusă de Rogozin, Republica Moldova nu va obține nimic, în schimb își va recunoaște statul sau de vasal umil în raport cu Federația Rusa”. „Sper mult că diplomații noștri înțeleg acest lucru și se vor opune”, a menționat Victor Chirilă.
Între altele, în „foaia de parcurs” moldo-rusă, Moscova insistă pe o cooperare mai aprofundată a Moldovei cu CSI, cerând, de exemplu, garanţii de la Chişinău că va adera la noile acorduri şi decizii care vor fi luate în cadrul acestei comunităţi dominate de Rusia şi le va respecta.
Ministerul Economiei a propus autorităților Federației Ruse ca grupurile de experți, care urmează să definitiveze proiectul comun al „foii de parcurs” să se întrunească la sfârșitul lunii iulie, la Moscova, delegația Republicii Moldova urmând a fi condusă de ministrul adjunct al Economiei, Vitalie Iurcu.
Până atunci, Guvernul de la Chișinău speră să semneze un acord tehnic cu FMI care ar permite nu doar deblocarea finanțării din partea FMI, dar și din partea altor parteneri externi, un acord tehnic cu FMI fiind și principala condiție a Bucureștiului pentru acordarea primei tranșe din împrumutul de 150 de milioane de euro.