În acest context, Kristalina Georgieva a apreciat că o nouă alocare de Drepturi Speciale de Tragere (DST), moneda de rezervă creată de Fondul Monetar Internaţional, ar pune la dispoziţia statelor membre un spaţiu fiscal mai extins pentru a răspunde la criza sanitară şi a accelera tranziţia la economia digitală şi cea „verde”.
În mandatul preşedintelui Donald Trump, SUA, cel mai mare acţionar la FMI, au blocat o astfel de măsură, susţinând că ar furniza mai multe resurse ţărilor bogate, având în vedere că alocarea drepturilor speciale de tragere se va face proporţional cu cota parte deţinută de fiecare ţară la FMI.
La conferinţa online cu Georgieva a participat şi ministrul suedez al Finanţelor, Magdalena Andersson, care ocupă postul postul de preşedinte al Comitetului Financiar şi Monetar (CMFI), forul de conducere al Fondului Monetar Internaţional. Andersson a spus că nevoia de lichiditate rămâne la un nivel ridicat, adăugând că se va consulta cu statele membre cu privire la opţiunile care există pentru creşterea lichidităţii.
Kristalina Georgieva a subliniat că FMI şi-a majorat rapid finanţarea preferenţială pentru pieţele emergente şi economiile în curs de dezvoltare, inclusiv prin donarea a aproximativ 20 de miliarde de dolari sub formă de DST-uri existente. Acestea ar urma să continue să joace un rol important, dar este nevoie şi de alte măsuri, a apreciat Georgieva.
„Va continua să fie important, poate chiar mai important, pentru noi să putem să ne extindem capacitatea de a sprijini ţările care au rămas în urmă”, a spus Georgieva. Aceasta a adăugat că opţiunea de a derula o nouă alocare de DST-uri, o măsură comparabilă cu o bancă centrală care tipăreşte bani, nu a fost niciodată exclusă complet de statele membre ale FMI, adăugând că unele ţări au continua să discute această posibilă alocare.