Conform celei mai recente actualizări a raportului „World Economic Outlook”, publicată marţi, FMI mizează în prezent pe o creştere reală a Produsului Intern Brut mondial de 3% în 2023, faţă de un avans de 2,8% cât estima în luna aprilie, în timp ce previziunile pentru 2024 au fost lăsate nemodificate la 3%.
În pofida îmbunătăţirii, prognoza de creştere pentru 2023-2024 rămâne una slabă din perspectivă istorică, fiind cu mult sub media anuală de 3,8% înregistrată în 2008-2019, şi ar putea rămâne la acest nivel pentru mai mulţi ani.
„Suntem pe o traiectorie bună, dar nu am depăşit încă perioada dificilă. Ceea ce vedem atunci când excludem ultimii cinci ani este o creştere de aproape 3%. Este o încetinire semnificativă comparativ cu ceea ce am avut înainte de COVID”, a declarat economistul şef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas.
Majoritatea economiilor avansate, la fel ca şi principalele ţări emergente, par să înregistreze performanţe mai bune decât se temea FMI, în pofida unei politici monetare care este în prezent restrictivă aproape peste tot în lume, în ideea de a lupta împotriva unei inflaţii care se încăpăţânează să rămână la un nivel ridicat. Pe acest front, FMI se aşteaptă de asemenea la o situaţie mai bună la finalul anului, cu o inflaţie care ar urma să ajungă la 6,8% la nivel mondial la sfârşitul anului, cu 0,2 puncte procentuale mai puţin decât estima în luna aprilie. Însă, această inflaţie ridicată ar urma să dureze mai mult timp, astfel că la finele lui 2024 se va situa încă la 5,2%, cu 0,3 puncte procentuale mai puţin decât estima în primăvară instituţia financiară internaţională.
În ceea ce priveşte economiile emergente şi în curs de dezvoltare, FMI se aşteaptă la o creştere de 4% în 2023 şi un avans de 4,1% în 2024. Însă, FMI atrage atenţia asupra înăspririi condiţiilor de creditare, precum şi asupra riscului ca problemele cu datoriile să se răsfrângă asupra unui grup mai larg de economii.
Per ansamblu, FMI susţine că economia mondială este într-o situaţie mai bună acum, graţie deciziei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de a pune capăt situaţiei de urgenţă globală din cauza COVID-19, în timp ce costurile cu shipping-ul şi perioadele de livrări au revenit la nivelul de dinaintea pandemiei.
„Cu toate acestea, forţele care au frânat creşterea în 2022 persistă”, a subliniat FMI, menţionând în special inflaţia ridicată care erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor, dobânzile ridicate care au majorat costurile cu împrumuturile şi accesul limitat la credite, ca urmare a tensiunilor apărute în sectorul bancar în luna martie.
FMI a avertizat că inflaţia ar putea creşte dacă războiul din Ucraina se va intensifica, menţionând îngrijorările provocate de retragerea Rusiei din acordul privind coridorul maritim sau dacă temperaturile mai extreme provocate de fenomenul meteo El Nino va duce la creşterea preţurilor la materii prime agricole. Acestea la rândul lor ar putea declanşa noi majorări de dobândă.