FMI și-a revizuit în sus estimările privind inflația și deficitul din România pe 2022, dar și pe cele privind creșterea economică

11 10. 2022
fmi

Aceste cifre se referă la inflaţia medie anuală.

Când vine vorba de rata inflaţiei la finalul anului, FMI prognozează că, la sfârşitul acestui an, preţurile de consum din România vor afişa o creştere de 14,7%, urmând ca la finele lui 2023 să se reducă la jumătate, până la 7,7%.

Instituţia financiară internaţională şi-a revizuit, în sus, şi estimările privind deficitul de cont curent al României. Dacă în primăvară FMI miza pe un sold negativ de 7% din PIB în 2022, acum prognozează că acesta va urca până la 8,4% din PIB, urmând ca în 2023 să se reducă uşor până la 8% din PIB, faţă de o scădere până la 6,5% din PIB cât estima în primăvară.

Creșterea economică

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere semnificativă estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, de la 2,2% cât prognoza în primăvară, până la 4,8%.

În schimb, pentru anul viitor, FMI şi-a revizuit, în jos, prognozele privind România, mizând pe un avans al Produsului Intern Brut de 3,1%, faţă de creşterea de 3,4% anticipată în primăvară.

Pentru România, noile cifre revizuite ale FMI sunt uşor mai optimiste decât prognoza Băncii Mondiale, care la începutul lunii octombrie estima că economia va înregistra un avans de 4,6%, în acest an. În schimb, pentru anul viitor, Banca Mondială este mai optimistă decât FMI, prognozând o creştere economică de 3,2%. Cele mai optimiste previziuni sunt cele ale Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care au indicat că economia României ar urma să înregistreze un avans de 5,4% în acest an.
Banca Naţională a României arăta, săptămâna trecută, că rata anuală a inflaţiei va continua să mai crească spre finele anului curent, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit.

„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit. Determinante pentru înrăutăţirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflaţiei sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de preţurile gazelor naturale şi energiei electrice – inclusiv în condiţiile modificării caracteristicilor schemei de plafonare a preţurilor la energie electrică – precum şi de preţurile alimentelor, sub influenţa creşterii ample a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor instituite, dar şi al secetei prelungite şi extinse la nivel european din această vară. Impactul acestor factori va fi doar parţial contrabalansat de efecte de bază dezinflaţioniste anticipate a se manifesta în perspectivă apropiată inclusiv pe segmentul combustibililor”, se menţionează în comunicatul băncii centrale publicat în 5 octombrie.

Ce spune BNR

Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei a ajuns la 15,32 la sută în august, marginal peste nivelul prognozat, după ce în luna iulie a scăzut la 14,96 la sută, de la 15,05 la sută în iunie. Creşterea a fost antrenată aproape în totalitate de continuarea scumpirii alimentelor, inclusiv a categoriei LFO, contrabalansată totuşi în mare parte de scăderea preţului combustibililor (pe fondul compensării preţului carburanţilor şi al descreşterii cotaţiei petrolului), precum şi de efectele de bază asociate evoluţiei preţurilor la energie.

Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 13,9% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 7,5% pentru sfârşitul anului viitor, potrivit datelor prezentate în august de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Ce spune INS

Conform Institutului Național de Statistică, Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul II 2022, a fost de 355,964 miliarde de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 2,1% faţă de trimestrul I 2022 şi cu 5,3% faţă de trimestrul II 2021. Produsul Intern Brut a crescut în primul semestru din acest an, comparativ cu semestrul I 2021, cu 5,8%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier.

Cea mai recentă prognoză a Comisiei Naţional de Strategie şi Prognoză, din iulie 2022, are în vedere o creştere economică reală de 3,5%, în timp ce proiectul de buget este fundamentat pe un avans al economiei de 4,6% în acest an.

Estimări privind economia globală

La nivel global, FMI subliniază că economia mondială continuă să se confrunte cu provocări semnificative, care sunt influenţate de efectele persistente venite din partea invaziei ruseşti din Ucraina, a crizei costului vieţii ca urmare a presiunilor inflaţioniste, precum şi a încetinirii economiei chineze. În cel mai nou raport WEO publicat marţi, FMI şi-a menţinut nemodificate prognozele conform cărora economia mondială va încetini de la un avans de 6% în 2021 până la unul de 3,2% în 2022, pentru ca în 2023 să încetinească până la 2,7%.

Instituţia financiară internaţională avertizează însă că cel puţin o treime dintre economiile lumii vor intra în recesiune tehnică iar cele mai mari economii (SUA, Uniunea Europeană şi China) vor continua să stagneze. În plus, experţii FMI au calculat că există o probabilitate de 25% ca anul viitor creşterea economiei mondiale să fie mai mică de 2%, o situaţie care nu s-a mai întâmplat după 2011, exceptând criza financiară globală şi primul an de pandemie.

„Pe scurt, ceea ce este mai rău abia urmează, iar pentru mulţi oameni 2023 se va simţi ca o recesiune”, a declarat directorul de cercetare de la FMI, Pierre Olivier Gourinchas.

În perioada 10-17 octombrie 2022 au loc reuniunile de toamnă ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM).