FMI spune că perspectivele economice s-au înrăutăţit faţă de estimările sale din aprilie
Necesităţile de finanţare externă ale statelor în curs de dezvoltare vor fi, probabil, mai mari decât suma de 2.500 miliarde de dolari pe care FMI o preconiza anterior, a declarat joi economistul şef al FMI, Gita Gopinath, cu ocazia unui webcast găzduit de Consiliul pentru Relaţii Externe. FMI va avea nevoie de toate resursele sale de creditare actuale, în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, şi nu este reticent să spună statelor membre care este sprijinul de care este nevoie.
„Ştim că această criză nu va dispărea prea curând. Lucrurile se vor înrăutăţi. Criza sanitară nu a fost încă rezolvată”, a spus Gita Gopinath.
În cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat în aprilie de FMI, instituţia financiară internaţională prognoza că PIB-ul mondial va înregistra un declin de 3% în acest an. Însă acest scenariu se baza pe ipoteza că pandemia va dispărea în a doua jumătate a acestui an iar măsurile de izolare vor putea fi ridicate treptat, un scenariu care acum pare mai puţin probabil, a subliniat Gopinath.
Tot în raportul din aprilie FMI a prezentat trei scenarii alternative conform cărora coronavirusul va dura mai mult decât se preconiza, va reveni în 2021 sau ambele cazuri. O pandemie mai lungă ar şterge 3% din PIB în acest an comparativ cu scenariul de bază, în timp ce o pandemie mai lungă plus o reluare anul următor ar însemna o revizuire în jos a prognozelor cu 8% în 2021, susţine FMI.
La acelaşi webcast, Kenneth Rogoff, profesor la Universitatea Harvard şi unul din predecesorii lui Gopinath la FMI, a spus că unele ţări se vor confrunta cu o criză a solvabilităţii şi că vor avea nevoie de reducerea datoriilor, mai degrabă decât doar de amânarea unor plăţi.
În ceea ce priveşte România, FMI se aşteaptă ca economia să înregistreze o contracţie de 5% în 2020, urmând să îşi revină în 2021, când va înregistra un avans de 3,9%. Pe de altă parte, noile previziuni ale FMI mai arată şi o creştere explozivă a ratei şomajului în România, de la 3,9% în 2019 până la 10,1% în 2020, pentru ca în 2021 să se reducă la 6%.