FMI: Statele Europei emergente, printre care România şi Polonia, vor depăşi liderii Germania şi Franţa

Raportul FMI pentru Europa Centrală şi de Sud Est (CESEE) publicat vineri sugerează că economiile din aceste state arată un ritm robust de creştere, cuplat cu scăderea ratei şomajului. Datele vin după ce principalele economii europene, Germania şi Franţa, înregistrează noi recorduri negative în privinţa previziunilor prin evoluţia economiilor lor.

Încrederea între Germania şi BCE a ajuns, săptămâna aceasta, la cel mai scăzut nivel după ce preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a criticat-o pe Angela Merkel.

Partidul Social Democrat german, unul dintre partidele care formează coaliţia la putere, l-a invitat, recent, pe Mario Draghi să se întâlnească cu parlamentarii germani pentru a le explica politica monetară expansionistă şi dobânzile extrem de mici practicate de instituţia de la Frankfurt. O parte dintre politicienii germani critică politica monetară relaxată practicată de BCE, pentru că afectează economiile populaţiei şi pune în pericol marjele operaţionale ale băncilor. Relaţiile dintre prima economie a Europei şi BCE s-au înrăutăţit şi mai mult după ce ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a dat vina pe politicile BCE pentru recenta creştere de popularitate de care se bucură partidul de extremă dreapta ‘Alternativa pentru Germania’.

Mario Draghi a reacţionat, subliniind că BCE se supune legii nu politicienilor, pentru că este o instituţie independentă, iar criticile excesive afectează eficacitatea politicii sale monetare.

În condiţiile în care, în ultimii trei ani consecutivi, inflaţia este sub ţinta avută în vedere de BCE, iar creşterea economică este sub aşteptări, instituţia condusă de Mario Draghi a recurs la dobânzi negative pentru depozite, iar în lunile decembrie şi martie a adoptat noi stimulente, de fiecare dată criticate de Germania. Însă, dobânzile negative la depozite afectează sutele de mici bănci de economii din Germania care se bazează pe veniturile din dobânzi.

FMI a estimat că, anul acesta, statele din Europa de Est vor înregistra cel mai ridicat ritm de creştere, de 3-4%, în timp ce Comisia Europeană a înrăutăţit estimarea de creştere pentru Germania, la 1,6% în 2016.

Ritmul mediu de creştere a economiei în Europa emergentă încă este mult sub nivelul de dinaintea crizei din 2008 şi ar putea dura ceva timp înainte de a ajunge din urmă, în termeni reali, restul Europei avansate.

Consumul intern va fi motorul de creştere al CESEE, datorită ‘politicilor macroeconomice de susţinere’ şi a majorării salariilor reale, se arată în raportul FMI, care avertizează că stagnarea zonei euro, principalul partener comercial al multor state din CESEE, ar putea afecta ritmul de creştere.

Economiile din Europa Centrală şi de Sud Est trebuie să facă reforme pentru a creşte productivitatea, să stimuleze investiţiile şi să îmbunătăţească oferta de mână de lucru pentru a accelera procesul de convergenţă, se arată în raportul instituţiei financiare internaţionale.

După o creştere solidă în 2015, regiunea Europei Centrale şi de Sud Est se îndreaptă spre o perioadă turbulentă. O creştere mai redusă în zona euro şi SUA, înăsprirea condiţiilor financiare globale şi slăbiciunile din multe economii emergente creează turbulenţe. Cu toate acestea, pe termen scurt, creşterea este preconizată să rămână robustă în majoritatea statelor din CESEE graţie unei cereri interne solide, estimează FMI.

‘În România, se derulează o relansare ciclică, iar creşterea este preconizată să se întărească, sprijinită de majorarea salariilor, preţurile reduse la combustibili şi scăderea TVA’, se arată în raportul citat.

FMI avertizează, însă, că în pofida unei relansări ciclice creşterea din CESEE rămâne sub nivelul de dinaintea crizei, iar dacă această creştere mai redusă va deveni o normalitate acest lucru va însemna un ritm mai lent de convergenţă cu Europa avansată.

De asemenea, FMI recomandă economiilor din CESEE să stimuleze investiţiile, pentru aceasta fiind necesară rezolvarea unei serii de chestiuni structurale pentru a stimula investiţiile private. ‘Noi progrese ar putea fi necesare, în special în România şi Bulgaria, unde ratele de economisire ale gospodăriilor continuă să fie negative’, avertizează FMI.

În consecinţă, Fondul apreciază că politicile ar trebui să se concentreze pe reformele instituţionale ce reduc ineficienţele şi cresc randamentele investiţiilor şi economiilor private.

În sfârşit, pentru a menţine ritmuri de creştere mai mari decât în Europa avansată, FMI susţine că ţările din CESEE trebuie să rezolve obstacolele structurale şi instituţionale care împiedică utilizarea eficientă a tehnologiilor sau duc la alocarea ineficientă a resurselor. Raportul FMI arată că cele mai mari progrese ar putea apărea în urma îmbunătăţirii calităţii instituţiilor, creşterii accesului la serviciile financiare şi îmbunătăţirii eficienţei guvernului.

În ultimul său raport ‘World Economic Outlook’, publicat la începutul lunii aprilie, Fondul Monetar Internaţional a revizuit în creştere la 4,2% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, de la 3,9% cât estima în luna octombrie a anului trecut.

Conform prognozelor FMI, Irlanda este singura ţară din Europa care va înregistra în acest an o creştere economică mai mare decât cea a României, de 5%, în timp ce, pe ansamblu, Europa va înregistra o creştere economică de 2%, iar Europa Emergentă, regiune care include România, va înregistra un avans al PIB de 3,5%.