În data de 14 aprilie, Hidroelectrica a scos la vânzare pe piața de contracte bilaterale PCCB-LE Flex, șase pachete de energie electrică cu livrare bandă, în pachete de 5 MW orari. Perioada de livrare este începând cu 1 mai 2021, deci peste două săptămâni, timp de un an.
Toate pachetele au fost adjudecate, iar cumpărător a fost Enel. Hidroelectrica a cerut 265 de lei/MWh, iar Enel, pentru a-și securiza achiziția, a răspuns oferind un preț de 282 de lei/MWh, deci semnificativ mai mare. Preț la care și-a și adjudecat energia.
O zi mai târziu, în 15 aprilie, Electrocentrale București (Elcen) a scos și ea la vânzare, pe aceeași platformă, cinci pachete de energie electrică, tot bandă, cu aceeași perioadă de livrare: un an începând cu 1 mai 2021. Scoasă la vânzare în pachete de 10 MW orari (două), 6 MW (unul) și 5 MW (două), energia și-a găsit rapid cumpărători. Elcen a cerut, la fel ca Hidroelectrica în ziua precedentă, 265 de lei/MWh. A primit între 284 și 286 de lei pentru fiecare pachet, iar cumpărători au fost E.On, CEZ, EFT, Enterex.
Pe 16 aprilie, un trader, GEN-I, scotea la vânzare, pentru aceeași perioadă de livrare, un pachet de 10 MW, la 263 de lei. Electrica l-a cumpărat cu 278 de lei – oferise chiar 284.
Efectul acestei situații este, evident, lipsa de capacități de generare de energie electrică, mai ales de bază, ce începe să se simtă deja din ce în ce mai acut. Se cumpără practic toată energia ce se scoate la vânzare forward, indiferent de preț (rare sunt cazurile în care, în ultima lună, nu s-a adjudecat un pachet pe PCCB-LE), indiferent de perioada de livrare și de tipul de energie. Tot pe 16 aprilie, de exemplu, Hidroelectrica a scos la vânzare pachete de energie vârf, câte 5 MW, cinci pachete, la prețul de 355 de lei. Le-a vândut pe toate, către CEZ, Enel și E.On, cu prețuri între 359 și 362 de lei/MWh.
Citește și:
Se oprește o centrală mai mare, crește prețul
Cât de fragilă este situație s-a putut vedea și în piața spot. În săptămâna 5 – 11 aprilie, prețul mediu al Pieței pentru Ziua Următoare (PZU), a fost de 275 de lei MWh, cu 10% peste cel din săptămâna precedentă, în condițiile în care au fost zile cu vânt bun iar hidrocentralele au au aport semnificativ în această perioadă a anului. De unde creșterea? La sfârșitul săptămânii anterioare, Petrom a oprit controlat centrala de la Brazi pentru mentenanță (a pornit-o pe 18, la jumătate din capacitate) și, după cum se pare, a fost suficient să dispară o capacitate de 860 MW din piață (oricum funcționa la circa jumătate din puterea maximă), pentru a crește prețurile – evident pot fi și alte cauze asociate.
Azi, prețul spot în România este, în medie, 403 lei/MWh, identic cu piețele din Ungaria și Slovacia, dar în condițiile în care se importă energie din Ungaria în toate intervalele orare, putem presupune că în absența cuplării prețul spot de la noi era și mai mare.
Fără noi grupuri energetice, prețul se va tripla
Ultima voce relevantă care a atras atenția asupra deficitului cronic în care a ajuns România pe partea de generare de energie electrică este Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al Alro, cel mai mare consumator de energie electrică al țării. El a spus, într-un interviu acordat Agerpres că, dacă nu apar noi centrale, prețul energiei electrice se va tripla.
“Mi se pare corect planul Guvernului de a pune în loc centrale pe gaz. Pentru că, dacă nu le punem repede în loc, vom avea un dezechilibru atât de mare în sectorul energetic naţional încât o să vedem preţuri de trei ori mai mari decât sunt astăzi. O să ajungem la nişte preţuri, poate nu chiar ca în Texas, dar cu siguranţă nesustenabile chiar şi pentru consumatorii casnici, nu mai vorbim de industrie. Pentru că nu avem suficiente interconectări să ne echilibrăm din import, importurile sunt limitate. Situaţia este destul de dramatică”, a spus Năstase.
Citește și: