Viteza de creştere a dobânzii interbancare Robor la trei luni a început să dea de gândit. Dacă unele cauze erau ştiute şi acceptate de principalii jucători din piaţa monetară, alte decizii ale aparatului guvernamental au determinat o apreciere şi mai puternică a Robor. Indicele Robor la trei luni a atins azi nivelul de 1,25%, de la 1,14% ieri, asta în condiţiile în care nivelul de ieri a fost unul maxim al ultimilor doi ani.
Ciprian Dascălu, economist şef ING Bank, ne-a declarat că unul dintre cele şapte motive care au condus la această apreciere fără precedent a ROBOR este dividentul social pe care firmele de stat sunt obligate să îl acorde bugetului de stat. Acordarea forţată a acestor dividente este echivalentă cu strângerea unei mari mase de cash din piaţa interbancară. Retraerea de lichidităţi dintr-o piaţă cu o amplitudine de maximum 4,9 miliarde de lei la sfârşitul lunii august nu poate conduce decât la majorarea dobânzilor.
Guvernul a solicitat tuturor companiilor de stat să vireze la buget în avans sumele sub formă de dividende neangajate în proiecte viitoare, conform declaraţiei premierului Mihai Tudose, din 12 septembrie 2017. De fapt, intenţia Guvernului de a folosi din banii din rezervele companiilor a fost enunţată în nota de fundamentare a ultimei rectificări bugetare, unde scrie şi câţi bani vrea Guvernul să ia până la finalul anului din această sursă: două miliarde de lei. „Veniturile nefiscale se majorează cu 2.038,7 milioane lei din care 2.000 milioane lei venituri estimate suplimentar din dividende, ca urmare a aplicării prevederilor OUG nr 29/2017”, scrie în actul normativ.
Marile companii de stat, în special cele din sectorul energetic, a trebuit să se conformeze: Romgaz a dat statului 500 de milioane de euro, iar Hidroelectrica 520 de milioane, pentru a da doar două exemple. Iar sumele sunt suplimentare celor la care au fost obligate din plata dividendelor din profitul normal al anului trecut, dat fiind că, mai nou, firmele de stat sunt obligate să acorde sub formă de dividende 90% din profitul obţinut.
Explicaţia bancherului se susţine prin faptul că băncile au mai puţini bani pe care să-i poată folosi (firmele de stat îşi ţin banii în conturi de la bănci din România) când se împrumută unele pe altele – aşa se formează Robor (Romanian Interbank Offer Rate). Iar banii mai puţini devin mai scumpi atunci când se dau cu împrumut.
Celelalte motive care au condus la majorarea Robor în termen foarte scurt cu un procent foarte mare sunt legate de perioada lunii: au început constituirile de rezervă minimă obligatorie de către bănci, la final de lună există mereu multe plăţi către bugetul de stat, există aşteptări de întărire a politicii monetare (şedinţa BNR de politică monetară are loc pe 3 octombrie 2017), execuţia bugetară este una neuniformă-0,88% deficit este foarte puţin faţă de cât va urma. Pe deasupra, BNR a vândut foarte mulţi euro pentru a apăra nivelul de curs de 4,6 lei pentru un euro.
Cu toate acestea, dividentele „sociale” au strâns cei mai mulţi lei din piaţă şi au forţat majorarea dobânzilor, circa două miliarde de lei dintr-un total de 4,9 miliarde lei.