Folcuţ, ARB: Gradul de incluziune financiară a depăşit pragul de 70% şi vom trece acest nivel cât de curând

13 06. 2024
pos card plata 7654324655

„Dacă ne uităm pe zona plăţilor, observăm o creştere importantă în această materie a digitalizării. La nivelul anului 2017, dacă e să comparăm volumul plăţilor efectuate cu cardul, comparativ cu volumul retragerilor cu cardul de la ATM, eram undeva la 26%. Acum, volumul plăţilor cu cardul reprezintă 96% din valoarea retragerilor de numerar de la ATM. Consider că gradul de incluziune financiară a depăşit pragul de 70% şi vom trece acest nivel cât de curând. În 2022, un procent de 46% dintre cei care aveau cel puţin un cont curent la bancă utilizau internet şi mobile banking, un lucru extrem de benefic. Tehnologia Inteligenţei Artificiale este utilizată, nu de azi-de ieri, şi suntem deschişi pentru adoptarea tehnologiilor în continuare, însă trebuie să fim atenţi şi la provocări, la riscuri. Un astfel de risc este cel legat de posibilitatea de nedetectare a anumitor tipologii, spre exemplu, de spălare de bani şi ca atare, trebuie să fim foarte atenţi la modalitatea de configurare a tehnologiei inteligenţei artificiale, tocmai pentru a detecta toate riscurile existente în ceea ce priveşte utilizatorul final”, a spus Folcuţ, scrie Agerpres.

Conform datelor prezentate de către reprezentanta ARB, la capitolul competenţe digitale, România încă se clasează pe ultimul loc între statele Uniunii Europene.

„Ultimul studiu pe care îl ştiu cu privire la Indexul economiei şi societăţii digitale în ceea ce priveşte competenţele digitale arată că România se situează pe ultimul loc în rândul statelor Uniunii Europene, cu un scor de 33%, faţă de o medie europeană de 52,3%. La trei din cele patru componente, România se plasează pe ultimul loc. La prima componentă, capitalul uman, din păcate, tot ultimul loc ocupăm. 28% dintre români au competenţe digitale de bază versus o medie europeană de 54%. Doar 9% dintre români au competenţe digitale mai mult decât elementare. În ceea ce priveşte digitalizarea, consider că trebuie să avem un cadru legislativ şi de reglementare robust (…) La nivel naţional, doar 1% dintre IMM-uri aveau adoptată această tehnologie a Inteligenţei Artificiale, faţă de o medie europeană de 8%”, a precizat Gabriela Folcuţ.

În ceea ce priveşte gradul de colaborare dintre ARB şi celelalte foruri de decizie la nivel înalt, acesta este ridicat.

„Nu avem o problemă de colaborare la nivelul Asociaţiei Română a Băncilor, am găsit deschidere la toate forurile decizionale tocmai pentru a impulsiona digitalizarea la nivel naţional şi nivelul de competenţe digitale. România se situează pe traiectoria corespunzătoare în ceea ce priveşte digitalizarea. Cel mai probabil, plenul Camerei Deputaţilor va aproba săptămâna viitoare legea care permite recunoaşterea caracterului juridic al semnăturii electronice simple şi avansate, ceea ce va conduce la impulsionarea digitalizării la nivelul societăţii româneşti. Este un lucru extrem de benefic pentru care noi am făcut demersurile necesare. Nu numai noi, ca Asociaţia Română a Băncilor, ci toţi cei care sunt interesaţi să reducă birocraţia la nivelul societăţii româneşti şi la nişte costuri mai competitive. Băncile sunt un vector esenţial în materie de digitalizare. Instituţiile de credit au investit miliarde de lei în inovaţie şi automatizare. Automatizarea nu a demarat acum, automatizarea a demarat odată cu introducerea bancomatului la nivel mondial prin 1950. Digitalizarea a avansat foarte mult în perioada pandemiei. Avem produse şi servicii digitale pe care băncile le oferă clienţilor şi bineînţeles că sunt interesate în continuare de digitalizare a acestor produse şi servicii”, a menţionat directoarea executivă a asociaţiei de profil.

Pe subiectul educaţiei financiare, Folcuţ a amintit de Strategia naţională adoptată de Guvern, precum şi de evoluţia scorului de alfabetizare financiară a populaţiei.

„Noi vorbim în Asociaţia Română a Băncilor, de educaţie financiară şi digitală. Nu le putem separa, pentru că vindem un produs sau un serviciu bancar. Avem nevoie de educaţie financiară, dar în acelaşi timp digitală, ca să ne protejăm în mediul acesta cibernetic din ce în ce mai provocator. Anul acesta, Guvernul a aprobat Strategia naţională de educaţie financiară şi avem trei categorii de grupuri-ţintă: elevii şi studenţii până în 25 de ani, adulţii şi companiile. România nu se mai plasează pe ultimul loc în ceea ce priveşte scorul de alfabetizare financiară, ci surclasează Letonia şi Portugalia în topul Uniunii Europene. În acelaşi timp, trebuie să vă spun că acest concept de scor de alfabetizare cuprinde două aspecte: nivelul de cunoştinţe unde suntem în continuare pe ultimul loc, dar cuprinde şi comportamentul. La comportament, românii stau cel mai bine, în sensul în care răspund corect la 82% dintre întrebări, în comparaţie cu o medie europeană de 65%. Am şi o veste bună: România, în 2023, a surclasat Ungaria din perspectiva Produsului Intern Brut per capita, măsurat în calitatea puterii de cumpărare standard. Surclasăm şase state în topul european, între care foarte important, începând cu anul 2023, Ungaria. În acest top surclasăm şi Grecia, iar Bulgaria se plasează pe ultimul loc. Practic, în România, PIB per capita, exprimat în calitatea puterii de cumpărare standard, este 78% din media Uniunii Europene. Ungaria are 76%. În urmă cu 10 ani, România avea 55% din media Uniunii Europene”, a susţinut Gabriela Folcuţ.

Cea de-a VIII-a ediţie a conferinţei „Digitalizare şi Siguranţă Cibernetică”, organizată de publicaţia „Bursa”, a reunit, joi, reprezentanţi ai autorităţilor, organizaţiilor profesionale şi asociaţiilor reprezentantive.