AnaCap nu este la prima încercare de a intra pe piaţa locală, de-a lungul timpului prospectând diverse instituţii de credit, iar în cazul Băncii Carpatica a ajuns la negocieri avansate, însă oferta depusă de britanici nu l-a convins pe principalul acţionar al băncii din Sibiu, Ilie Carabulea.
Înfiinţat în 2005 de doi foşti conducători ai filialei General Motors Acceptance Corporation (GMAC) din Marea Britanie, AnaCap este un fond specializat în investiţii din sectorul financiar european, având sub management active de 1,7 miliarde de euro.
Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul AnaCap, fondul a reuşit să atragă o bază globală de investitori, inclusiv „instituţii prestigioase” precum Goldman Sachs, Adams Street Partners, Honeywell sau Allianz.
AnaCap are în portofoliu mai multe instituţii de credit, inclusiv în Europa Centrală şi de Est (Equa bank – Cehia), precum şi companii de servicii financiare şi consultanţă pentru finanţare.
Marfin Bank România a preluat săptămâna trecută de la sucursala locală a Bank of Cyprus depozite în valoare totală de 77 de milioane euro şi active brute de 82 de milioane euro. Tranzacţia a fost singura soluţie acceptată de Banca Centrală a Ciprului pentru a transfera depozitele sub jurisdicţie românească, astfel încât să nu se aplice tăierile convenite cu finanţatorii internaţionali în cadrul programului de ajutor.
Marfin România a fost capitalizată de Cipru cu 20 de milioane euro, pentru ca indicatorii prudenţiali să rămână la un nivel ridicat.
Prin transferul de săptămâna trecută, banca şi-a mai completat resursele interne, întrucât pierduse în ultima lună, de la declanşarea crizei din Cipru, depozite de circa 100 de milioane de euro.
În ciuda unor aşteptări, fireşti, ca depozitele transferate de la sucursala Bank of Cyprus să fie retrase rapid, Marfin nu s-a confruntat cu un ieşiri semnificative.
Cea mai plauzibilă explicaţie este aceea că au existat discuţii cu marii deponenţi şi li s-au prezentat avantajele de a-şi ţine depozitele până la scadenţă, adică să primească dobânzile negociate anterior cu Bank of Cyprus, inclusiv pentru perioada de timp în care sucursala a fost închisă.
Peste 70% dintre depozitele de la Bank of Cyprus depăşeau pragul de garantare de 100.000 de euro. Potrivit unor surse bancare, un singur deponent deţine circa o treime din totalul depozitelor transferate.
Astfel, despăgubirile maxime pe care Fondul de Garantare al Depozitelor din România ar fi fost obligat să le acopere s-ar fi cifrat la 30 – 35 de milioane euro.
Mai mult de jumătate din depozitele preluate de Marfin Bank au fost acoperite cu lichiditate şi doar o parte cu credite.
Marfin Bank a încheiat anul trecut cu un bilanţ de 2,6 miliarde lei, în scădere cu 7,6% faţă de 2011, din care 1,6 miliarde lei reprezentau credite. Depozitele atrase de la clienţi totalizau sub un miliarde de lei.
Banca are o reţea de 33 de unităţi şi un număr de 340 de angajaţi.
Cipru a ajuns în luna martie la un acord cu troica creditorilor, prin care satele zonei euro şi FMI vor împrumuta10 miliarde de euro pe parcursul a mai mulţi ani, iar fondurile sunt condiţionate de restructurarea dură a sectorului bancar.
Astfel, a doua mare bancă a ţării, Cyprus Popular Bank (Laiki) va fi închisă, iar sumele garantate din depozitele bancare vor fi transferate la Bank of Cyprus, cea mai mare instituţie de credit a ţării. Sumele de peste 100.000 de euro ar putea înregistra pierderi de până la 80%, potrivit unor declaraţii ale oficialilor ciprioţi.
În cazul Bank of Cyprus, deponenţii cu mai mult de 100.000 de euro vor afla în septembrie cu exactitate cât vor pierde din sumele care depăşesc acest prag de garantare, banca centrală din Cipru anticipând un procent între 37,5% şi 60%. Deponenţii cu mai mult de 100.000 de euro la Bank of Cyprus vor pierde minimum 37,5% din fondurile care depăşesc acest prag de garantare, iar procentul ar putea ajunge la 60% dacă va fi nevoie de mai mulţi bani pentru salvarea băncii.